Ziarul de Duminică

Cine sunt locavorii si ce vor ei

Cine sunt locavorii si ce vor ei

"Acum se vorbeste despre o cultura alimentara locavora, iar locavorii ii numesc pe cei care consuma fara sa se gandeasca la problema transportului distavori - adica indivizi fara constiinta ecologica solida, care ignora faptul ca distanta este sursa de poluare." Matei Visniec

01.10.2008, 16:03 252

In latina, "vorare" inseamna a manca. Omul este prin excelenta un carnivor, pentru ca se hraneste cu carne. Un locavor este insa un om care se hraneste cu... hrana de origine locala, produsa in zona in care locuieste.

Cuvantul s-a nascut, ne spun specialistii, in California, mai precis la San Francisco, in 2005. El a fost inventat de un grup de studente, militante ecologiste, care au decis intr-o buna zi sa incerce sa cumpere produse alimentare (legume, fructe, carne, branzeturi) de provenienta locala. De ce? Pentru a "manca" in felul acesta ecologic, pentru a consuma produse care n-au fost aduse de la sute, ba chiar de la mii de kilometri distanta si care n-au contribuit, din cauza transportului, la poluarea mediului inconjurator.
Teoria acestor locavori, pentru ca acum putem vorbi despre o adevarata Miscare Locavora, este simpla: ei isi propun sa nu mai cumpere hrana care a strabatut mii de kilometri in avioane, vapoare, camioane sau trenuri pentru a ajunge la destinatie... Destinatia fiind in general marile supermarketuri, carora nu le pasa de cantitatea de gaz cu efect de sera emis in atmosfera in cursul transportului. Cuvantul de ordine al locavorilor este urmatorul: sa ne hranim cu ceea ce produc fermierii si agricultorii pe o raza de o suta de mile (cam 160 de kilometri) in jurul resedintei noastre. Pentru ca se poate, spun ei... Iar in felul acesta rupem lantul vicios al transportului alimentar care polueaza. De ce sa consumi, de exemplu, la Los Angeles fasole verde adusa din Africa si carne de miel din Noua Zeelanda? Numai pentru ca marile grupuri alimentare au contracte mai ieftine pe Continentul Negru sau in regiuni ale globului unde mana de lucru este mai ieftina?
In orice caz, despre Miscarea Locavorilor se vorbeste din ce in ce mai mult, iar revista franceza Express i-a dedicat recent un intreg dosar. Cuvantul "locavor" a fost inclus in 2007 si in dictionarele americane. In 2007, el a devenit chiar "cuvantul anului" in "New Oxford Dictionary". Acum se vorbeste despre o cultura alimentara locavora, iar locavorii ii numesc pe cei care consuma fara sa se gandeasca la problema transportului distavori - adica indivizi fara constiinta ecologica solida, care ignora faptul ca distanta este sursa de poluare.
Miscarea Locavora a ajuns si in Franta, desi distantele pe teritoriul Hexagonului nu sunt aceleasi ca in Statele Unite. Asociatia pentru Mentinerea unei Agriculturi Traditionale este, de exemplu, puternic implicata in organizarea de retele de aprovizionare "locavora". Principiul este relativ simplu: in numeroase intreprinderi, li se propune functionarilor sa nu mai cumpere carne, lactate, legume si fructe din supermaket, ci direct de la o ferma aflata la o distanta rezonabila de locul de munca. Mai mult decat atat, respectivii fermieri organizati in retea vin chiar ei sa le aduca "abonatilor" produsele respective, mai ieftine decat in supermarketuri si garantate din punctul de vedere al calitatii, provenind dintr-o agricultura suta la suta biologica. In felul acesta, spun militantii locavori, este evitata o veriga intermediara vinovata de poluare. In localitatea Pau, de exemplu, din sud-vestul Frantei, 12 asociatii hranesc 800 de familii dupa acest principiu, care implica insa si respectarea anotimpurilor... In sensul ca familiile respective nu vor cu tot dinadinsul sa manance cirese in luna ianuarie, desi cate o banana sau o portocala iarna nu strica. Oricum, 90 la suta din hrana consumata de aceste familii este de provenienta locala.
Sigur, locavorii au si detractori. Acestia din urma spun: de ce sa nu consumam fasole verde adusa din Kenya, de exemplu, ca si alte legume si fructe importate din tarile sarace si in curs de dezvoltare, cand in felul acesta ajutam tarile din emisfera sudica, atat de defavorizate? Pe cat le ajutam, pe atat le infometam, raspund locavorii, convinsi ca, daca africanii ar exporta mai putina hrana, s-ar alimenta ei insisi ceva mai bine.
 
 
 
 

 

 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO