copil al pietrelor învăţ să tac
magnetul tainei înapoi mă strânge
aşa cum trec orbind din veac în veac
sunt pruncul repetat de-acelaşi sânge
o ce lumină se-apropie-adunând
tărâmul lor neînceput în rună
ninsori de clipe-mi flutură prin gând
închipuind statuia mea străbună
nu mai sunt singur – din fiinţă vin
întors în ochiul morţii care plânge
şi ies din ceaţa trupului virgin
la piept strângându-mi vorbele de sânge
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels