Nu departe de Ambasada Frantei, pe Strada Christian Tell nr. 25, exista o casa impunatoare care a apartinut inginerului Alexandru Cottescu, fost director general al Cailor Ferate, in perioada interbelica.
Numele sau il poarta o strada din Bucurestii actuali, situata insa in alt cartier, in apropierea Caii Dudestilor. Intre personalitatile acestei familii ar trebui amintit, de asemenea, fratele sau, generalul Dumitru Cottescu, care din casatoria cu Maria Tufelcica a avut un fiu si doua fiice: Elena, casatorita cu Jules Sanatescu, frate cu generalul Constantin Sanatescu, si Marica (1896-1980), arhitecta merituoasa, cu o activitate interesanta de publicistica arhitecturala. Ea a colaborat la Revista Tehnica, Buletinul Societatii Politehnice, Arhitectura, dar mai ales la remarcabila revista Simetria, pe care G.M. Cantacuzino si prietenii sai - Octav Doicescu, Paul Emil Miclescu si Matila Ghyka - au editat-o intre 1939-1947.
Dintr-o alta ramura a acestei familii boieresti coborau surorile Lisette, casatorita cu dirijorul Ionel Perlea, si Christinel, cea de-a doua sotie a lui Mircea Eliade. Dupa cum s-a spus si scris adesea, ele se trageau pe linie materna din spita Sendrea, din care hatmanul Sendrea fusese cumnatul lui Stefan cel Mare. Ca intre Sendrestii din secolele XIX-XX si cei din secolul XV exista o legatura de rudenie, ramane de demonstrat, desi poate ca faptul, in ciuda distantei in timp, nu ar trebui exclus. In orice caz, atat Sendrestii, cat si Cotestii erau neamuri boieresti din sudul Moldovei, cu numeroase aliante matrimoniale intre familiile din acelasi spatiu. Numele familiei Cotescu provine evident de la localitatea Cotesti si pentru ca el risca sa fie prea comun, a fost scris cu dublu "t". Nu toti membrii familei au adoptat insa aceasta ortografie, arhitecta Maria Cotescu pastrand, de pilda, scrierea cu un singur "t".
Cotestii erau de fapt o familie "de granita", in sensul ca erau legati prin casatorii si prin proprietati atat de Moldova de Jos, cat si de Tara Romaneasca, atat de fostul judet Putna (astazi Vrancea), cat si de fostul judet Ramnicu Sarat (azi impartit intre judetele Buzau si Vrancea). Despre obarsia lor avem stiri de la paharnicul Constandin Sion care nota: "KOTESCU. Roman din Tara Romaneasca, de la satul Cotestii, tinutul Slam-Ramnic. Un Chirita Cotescu, ingurluindu-se cu Anica, fata Zoii Vamis, au luat-o, au trecut in Moldova, s-au asazat in Focsani de vro 50 ani; la domnul Calimah, 1815, s-au facut medelnicer, la domnul Ioan Sturza, caminar, si la 1828 au murit la Iasi, in obahta ruseasca. I-au ramas doua fete nenorocite si un baiet Nicu, care vanzand o mosioara ce i-au fost ramas de la tatal sau, in Tara Romaneasca, s-au facut sardar si cilen la judecatoria Putnei, la 1847, iar la 1848 s-au facut spatar. Acum, domnul Ghica Voda l-au randuit, pe dumnealui spatariul, samis la Putna si mai in urma ispravnic la Tecuci" (Arhondologia Moldovei, editia 1973, p.122).
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
