Ziarul de Duminică

CRONICA LITERARA / Proiectul Marino

CRONICA LITERARA / Proiectul Marino
21.12.2009, 15:30 207

Ce-i drept, Introducerea reprezenta doar un compromis intre"calinescianismul" care a marcat tineretea intelectuala a autoruluiVietii lui Alexandru Macedonski si ceea ce Marino aspira sa devina.De altfel, sistemul de referinte si modul de punere (adeseori si derezolvare) a problemelor ii ramaneau profund indatorate fostuluisau profesor. E adevarat ca autorul cartii ii citeaza frecvent peRichards, Eliot, Wellek, Picon, Barthes, Doubrovsky si Eco; insaplatforma conceptuala a Introducerii o furnizeaza tot Sainte-Beuve,Taine, de Sanctis, Brunetiere, France, Lemaitre, Faguet, Gourmont,Croce, Thibaudet si, mai ales, Calinescu, de la care Adrian Marinoa imprumutat inclusiv strategia "lecturii inverse": "M-a preocupatsa gasesc antecedentii unor idei critice moderne si sa «modernizez»idei traditionale. Mai exact spus, sa fac lecturi actuale dinclasici si lecturi clasice din criticii moderni. Am proiectat decipe ecran clasic teoriile moderne si pe ecran modern teoriileclasice, alternand perspectiva dupa necesitati." In plus,identificarea criticii cu "creatia", descrierea ei ca"rationalizare" si "conceptualizare a sensibilitatii", tentativa dea reconcilia subiectivitatea si obiectivitatea, afirmareaprimatului "monografiei", dar mai ales susceptibilitatea fata demetode il asezau pe autorul Introducerii in siajul maestruluisau.
Cu toate acestea, intalnim in textul din 1968 o dubla delimitare.Mai intai, una nu neaparat fata de Calinescu, dar cu certitudinefata de calinescianismul mimetic, tendinta pe care Marino oechivaleaza, in general, cu spiritul jurnalistic si, in particular,cu cronica literara. Considerata "un gen ingrat, dificil, cuservituti inevitabile, legate de insasi conditia sa specifica",aceasta din urma e intampinata de autorul Introducerii cu zeceobiectii de principiu, care vor fi condensate apoi intr-o frazadefinitorie: "Cronicarul de vocatie «fixeaza», in cazul cel maibun, opinia zilei, dar o zi, stim bine, are numai douazeci si patrude ore." Mai importanta e, insa, redefinirea unui concept drag luiCalinescu: acela de "structura", pe care Marino nu il mai intelegeintr-o maniera organicista, ci intr-o acceptiune functionala, caansamblu "compus" si, prin urmare, decompozabil (in substructura,structura propriu-zisa si suprastructura - fiecare dintre acesteacu elementele lor specifice).
De altfel, in aceste luari de pozitie se afla embrionul proiectuluicritic al lui Adrian Marino, pe care fostul "calinescian" il vadezvolta, cinci ani mai tarziu, in cunoscutul sau Dictionar de ideiliterare (vol. I: A-G, 1973). O asemenea initiativa s-ar legitima,pe de o parte, tocmai prin necesitatea de a combate diletantismulcare ar fi caracterizat campul literar al vremii, adica "o anumeprecipitare, superficialitate, aproximatie si mai alespseudoeseismul dubios si compilativ, cultivat de unii cu mari aerede distinctie intelectuala, in realitate inconsistent, nebulos siimprovizat". Pe de alta parte, aceasta stare de fapt ar trebuicorelata, dupa Marino, cu complexitatea crescanda a literaturiicontemporane, ca si cu tendintele de autonomizare a criticii inraport cu obiectul sau. Or, in aceste circumstante, "criticaideilor literare" devine nu doar "singura forma de criticapertinenta si integral adecvata vocatiei teoretice si problematicea literaturii moderne", dar si "o conditie de existenta a oricareicritici «literare» posibile": "Critica ideilor literare fixeazarepere, exploreaza, clasifica, face ordine in campul conceptual alcriticii literare, ii precizeaza cadrul teoretic, ii da orientareafundamentala. In concluzie, ea rectifica, explica si recomandatoate criticile si conceptele-cheie."
Trecand, insa, peste aceste declaratii de principiu, fapt este caDicţionarul din 1973 face ca ruptura lui Adrian Marino de fostulsau profesor sa devina efectiva. Ea se va accentua pe masuraextinderii demersului de exegeza a "ideilor literare", care isifixeaza ca obiectiv degajarea "constantelor" conceptuale cesubintind vocabularul criticii, iar ca "metoda" - abordarea dinunghi hermeneutic a textelor, menita sa circumscrie si sasistematizeze pluralitatea semnificatiilor. Mai mult, despartireade Calinescu nu se va produce doar in planul obiectului si almetodei (unde "criticii de texte" ii va lua locul "critica deidei", iar unicitatea ireductibila a Operei va fi demontata,indexata si explicata prin interactiunea "structurilor"), ci si inplanul limbajului, unde "creatia", "sinteza", "gustul" si celelaltevor fi substituite treptat de "sisteme", "modele" si"invariante".
Rezultatul acestor operatii se va observa si in volumele dejaamintite, dar mai ales in Critica ideilor literare (1974), inHermeneutica ideii de literatura (1987) si in Biografia ideii deliteratura (6 vol., 1991-2000), care alcatuiesc o veritabilaenciclopedie a conceptului aferent si a determinatiilor sale(literatura in societate, literatura in clasicism si baroc,paraliteratura si antiliteratura etc.), unica in critica noastra sifara prea multe precedente in cercetarea filologica internationala.De altfel, acesta este si motivul pentru care "dictionarele" si"enciclopediile" lui Adrian Marino, traduse in numeroase limbi, auavut parte de o receptare favorabila in strainatate. La noi, insa,ele au suscitat o serie de obiectii. Cea mai raspandita dintreacestea a vizat lipsa de originalitate a proiectului, care ar ficonstituit o simpla (chiar daca imensa) compilatie. Ce-i drept, laaceasta perceptie a contribuit indirect si autorul cartilor, poatenu atat prin dispretul cu care i-a tratat pe "jurnalisti","eseisti" si "cronicari", cat mai cu seama prin faptul ca s-aincapatanat sa-si considere volumele "teorii", "sisteme" si"sinteze" (in sens tare). In definitiv, eroarea majora a lui AdrianMarino a fost aceea ca a ramas captivul unei viziuni "meta" (lamoda in anii '70), perpetuand astfel iluzia ca teoria "orienteaza"critica primara. Ceea ce e de doua ori eronat: pe de o parte,pentru ca ea presupune existenta unei distinctii de esenta (si,implicit, de autoritate) intre critica "de idei" si critica "detexte" (cand, de fapt, aceasta diferenta e doar una de naturainstitutionala); pe de alta parte, pentru ca ea ignora adevaratelediferente institutionale dintre compartimentele criticii (diferentecare fac, de pilda, ca discursul unui cronicar sa nu fie identic cudiscursul unui teoretician).
Or, in lumina acestor precizari, proiectul lui Adrian Marino - careramane, spuneam, o enciclopedie si o istorie, nu o teorie a ideilorliterare - trebuie apreciat la justa lui valoare (chiar dacaaceasta nu coincide decat partial cu aceea pe care i-o preconizasefondatorul sau): el nu numai ca a inaugurat in critica noastra unnou camp de cercetare, dar, in interiorul acestui camp, criticul"ideilor literare" a atins maxima originalitate pe care i-opermiteau frontierele pe care el insusi si le-a trasat. Fireste ca,in ultima instanta, atat frontierele, cat si metodele, scopurile siutilitatea insasi a proiectului sunt chestionabile. Dar, una pestealta, cert este ca, mutatis mutandis, Adrian Marino a jucat incultura romana din ultima jumatate de veac rolul unui RenéWellek.

*) Adrian Marino, Introducere in critica literara, editieingrijita si postfata de Sorina Sorescu, Editura Aius, Craiova,2007, 452 p.


ANDREI TERIAN(n. 30 noiembrie 1979)este lector la Facultatea de Litere şi Arte a Universitaţii "LucianBlaga" din Sibiu, cercetator la Institutul de Istorie şi TeorieLiterara "G. Calinescu" din Bucureşti, redactor la revisteleCultura şi Euphorion. Este doctor in filologie - cu distincţiaSumma cum laude - al Universitaţii din Bucureşti (2007). A maicolaborat la revistele Adevarul literar şi artistic, Bucureştiulcultural, Cuvantul, Euresis, Romania literara, Vatra ş.a.,totalizand peste 400 de studii şi articole publicate in periodiceşi in volume colective. Dintre criticii generaţiei sale, a obţinutcel mai mare numar de voturi la anchetele BEST ("Bursa tinerilorscriitori", organizata de Bucureştiul cultural in 2006) şi "Cei maibuni 5 tineri scriitori ai momentului" (Colocviul TinerilorScriitori, Cluj-Napoca, 2007).

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO