Democraţia absolută este pe internet. Dar totul este pe cale să se schimbe. Monitorizarea utilizatorilor de internet, pedepse penale, deconectarea de la reţea pe baza unor simple presupuneri sunt acţiuni care ar putea intra în vigoare odată cu adoptarea ACTA, tratatul care a speriat milioane de consumatori de internet.
Pentru prima data in istorie, tinerii din toata UE au protestat impotriva unui tratat comercial, a unui act considerat impotriva intereselor lor: ACTA - Anti Counterfeiting Trade Agreement - Acordul Comercial impotriva contrafacerilor.
Negociat in secret din 2007, initiat de Statele Unite, Comunitatea Europeana si Japonia, Acta este un tratat propus ca raspuns la cresterea globala a comertului cu bunuri contrafacute si lucrari protejate prin drepturi de autor. Dar ce a starnit furia atator tineri si de unde toata aceasta reactie impotriva unui document ce se opune furtului?
In primul rand, lipsa de transparenta.
In ianuarie 2012, fara prea mare tam-tam, la Tokio, 22 de state din cele 27 ale Uniunii Europene s-au alaturat ACTA. Pentru Romania a semnat atasatul nostru economic in Japonia. In Romania nu se stiau insa prea multe lucruri. De altfel, cel care a semnat, un fost traducator al ambasadei, nu a indeplinit decat o formalitate. Autoritatile romanesti sugereaza ca participarea la acest acord a fost un gest de solidaritate fata de Comisia Europeana. Directorul Radu Zaharie din Ministerul economiei explica: "Au fost negocieri destul de complexe ca sa zic asa si statele membre au mandatat Comisia Europeana sa negocieze in numele statelor."
Potrivit actelor, Ministerul economiei a fost initiatorul proiectului, alaturi de ministerele justitiei , internelor si telecomunicatiilor. "Cand au existat la nivelul ministerului primele discutii legate de ACTA? declara Valerian Vreme - fost ministru al Comunicatiilor. Noi am fost doar avizatori ai acestui document in 19 decembrie 2011. Pentru ca, asa cum v-am spus vizavi de mediul virtual, are doar o pagina. Documentul a ajuns in atentia ministerului de-abia in decembrie 2011."
A fost primit pe 19 decembrie si avizat favorabil pe 23 decembrie, adica evaluat in patru zile!
"Din 2008 pana in 2011, decembrie, ati vazut vreun draft, vreo varianta negociata a tratatului?"
"Negocierile au fost facute de ministerul de Externe..."
Desi majoritatea statelor europene au semnat acordul, au fost si tari care au preferat sa stea in expectativa. Germania, Olanda, Estonia, Cipru si Slovenia au evitat sa semneze acordul cu ochii inchisi.
"Presedentia daneza - spune Radu Zaharie, director general în Ministerul Economiei - a anuntat foarte din scurt, pe data de 26 ianuarie, la Tokio, acest document. Ca atare sunt unele state care n-au putut nici sa-si ia depline puteri si ca atare n-au putut sa-si ia masurile necesare pentru a semna."
Din cele 20 de pagini, doar una se refera la mediul digital si este exact articolul care a trezit si cele mai multe discutii...
Dar de ce s-au iscat toate aceste discutii? Consumatorii de internet s-au simtit lezati de acest acord in momentul cand au inceput sa apara referiri la continutul acordului ce ar putea lasa loc de interpretari.
Bogdan Manolea este jurist specializat in drept informatic. "Oamenii sunt ingrijorati de niste probleme cat se poate de clare: Cat de mult se poate merge pe partea de aplicare a drepturilor de proprietate intelectuala, astfel incat sa nu-mi incalce drepturile fundamentale?"
Una dintre cele mai mari temeri este ca informatii cu caracter personal ar putea fi utilizate pentru simple presupuneri.
Desi dezbaterile publice ar fi trebuit sa aiba loc inainte de avizarea documentului, in Romania acestea au inceput abia dupa ce internautii au declansat adevarate campanii impotriva acordului. Prim-ministrul Romaniei a promis un punct de vedere clar, inca din primele zile ale numirii guvernului Ungureanu.
Deocamdata s-au exprimat mai transant chiar reprezentantii unor servicii speciale.
Bodan Manolea crede ca ambiguitatea unor formulari este periculoasa si, sub pretextul luptei impotriva pirateriei, se poate ajunge usor la abuzuri. "Noi numim astea privatizarea aplicarii legii - adica nu mai astepti sa ma duc la o instanta de judecata, ci incerc sa rezolv problema intre titularii de drepturi si intermediari. Intermediar care poate fi furnizorul de acces la internet, furnizorul de solutii on-line, cum este youtube de exemplu, furnizor de domenii on-line, ci suspend direct un domeniu sau un nume pe baza plangerii si orice furnizor intermediar de internet care poate sa intervina in aceasta relatie."
Vorbeste despre circumstantele in care un furnizor de servicii on-line ar trebui sa dea titularilor de drepturi, pe baza unor cereri juridice suficiente din partea acestora, datele de identificare ale celor care se pare ca incalca legea. Si aici problema pe care o avem cu acest text este ca foloseste un termen mult prea vag, cel de autoritati competente in loc sa se refere la instante competente. De ce? Adica aceasta autoritate competenta poata sa fie si o autoritate administrativa - nu instanta de judecata. Si aici intervin problemele: O problema ar fi ca orice utilizator de material pe care nu detine drepturi poate fi incriminat. Chiar daca o face in scop personal si nu comercial.
Exista riscul ca un tratat impotriva pirateriei sa se transforme intr-o interventie brutala in vietile consumatorilor, daca nu va exista un echilibru intre drepturile pe care le apara si cele pe care le incalca. Reactiile extreme ale utilizatorilor de internet s-au transformat in atacuri impotriva unor site-uri guvernamentale, si crearea unor miscari extremiste cum ar fi Anonymus.
In plus, la nivelul Europei, un partid - cel al piratilor, care sustine libertatea absoluta pe internet. Gruparea are adepti in mai multe tari, dar si in Romania.
Fenomenul pirateriei ingrijoreaza mai ales industria de divertisment din Statele Unite. Casele de discuri nu mai vand cd-uri, filmele hoolywoodiene sunt vazute inainte de lansarea lor in cinematografe. Internetul, spatiul democratiei absolute este si mediul de propagare al acestor produse. Este o intreaga disputa daca copierea poate fi asimilata contrafacerii.
Constantin Vica este doctor in filosofia noilor tehnologii. "Noi, oamenii, spune el, de ce nu suntem in continuare maimute? Pentru ca am fost prima specie care a facut sharing de informatie. A spus, bai, vine leul din dreapta, ai grija sa nu-ti pice copacul in cap, nu manca ciuperca aia ca e otravitoare, toate lucrurile astea le-a facut doar specia umana. De aceea am evoluat. De aceea este o norma sociala. S-a nascut din noi, s-a nascut din practicile cotidiene. Internetul de astazi este fundamentat exact pe ideea aceasta a impartasirii informatiei."
Nu e de ajuns ca romanii traiesc paranoia telefoanelor ascultate, a mailurilor verificate… Oricand, furnizorul de internet poate sa vada ce face utilizatorul. Mai mult decat atat, poate sa vada exact ce si cat descarca de pe internet. Odata cu introducerea ACTA, ar aparea obligatia ca acest furnizor sa aiba un control absolut asupra utilizatorului.
Mai apare un element important in discutie - costul internetului. Regandirea infrastructurii va insemna costuri suplimentare pe care evident va trebui sa le suporte providerul, dar pana la urma acestea vor fi trecute utilizatorului final. Inclusiv acel utilizator care are toata responsabilitatea fata de contentul de pe internet//si pt utilizatorul onest costul infrastructurii cel mai probabil va creste.
ACTA incurajeaza introducerea unor masuri tehnice suplimentare. "Masuri tehnice inseamna orice tehnologie, dispozitiv sau componentă care (…)este prevăzută să împiedice sau să restrictioneze acte(…) care nu sunt autorizate de autori."( ACTA, ART 27, ALIN. 5) Conf. dr . ing. Razvan Rughinis de la Facultatea de Automatica Bucuresti, spune: "Majoritatea providerilor de internet tin jurnalele transmisiilor cateva zile. Dar in continuare nu vorbim de content, vorbim doar de fisier, a transferat acel fisier, din numele fisierului nu poti sa deduci f multe. Chiar daca are o extensie incriminatorie acest lucru nu-l face pe el in sine un obiect ilegal. Pentru a obtine ca acel trafic este ilegal trebuie sa ai intreg traficul. Acest lucru este extraordinar de dificil necesitand resurse foarte mari."
Daca pana acum internetul a fost doar un instrument pentru cei care fac politica, acesta a devenit un subiect politic. In urma cu cativa ani, in Suedia s-au pus bazele Partidului Piratilor, ca o reactie impotriva autoritatilor de a desfiinta un torent, un site de pe care tinerii isi schimbau filme, muzica si programe.
Amelia Andersdotter este cel mai tanar europarlamentar. Are 24 de ani si este unul din cei doi reprezentanti ai Partidului Piratilor in Parlamentul de la Brussel. A gasit pe net colectia de "povestiri stiintifico-fantastice", o revista romaneasca de prin anii 60, a vrut s-o citeasca si asa a ajuns la Bucuresti.
"ACTA, declara ea, are cateva aspecte problematice. In primul rand, amesteca lucruri diferite, le pune in acelasi acord, lucruri care nu au nimic in comun unele cu celelalte. Medicamentele contrafacute nu au nimic in comun cu un mp3..." "Pirata" suedeza este convinsa ca ACTA este doar inceputul: "ACTA risca sa aiba un impact sever asupra mediului de afaceri."
Odata cu ACTA, inversunarea internautilor a intarit randurile partidului cu un singur mesaj - libertate pe internet. Si in Romania sunt initiatori care déjà au strans cateva mii de semnaturi pentru oficializare.
Exista si atacuri mult mai dure - ANONYMOUS. O miscare fara lideri, la care oricine poate sa adere. Si desi multi hackeri afiliati la miscare au fost arestati, pepiniera acestora este continuua. Modul lor de actiune este atacul unor situri oficiale. In Romania lista acestora este lunga: A fost atacat situl reprezentantei FMI in Romania, al agentiei nationale de reglementare in energie s au al institutului roman de cercetari economice si sociale...
Aproape 2 milioane si jumatate de europeni au semnat o petitie impotriva ACTA . Comisia Europeana a decis sa plaseze cartoful fierbinte si sa trimita la Curtea Europeana de Justitie textul documentului.
In acelasi timp, statele membre pot sa ia fiecare o decizie in ceea ce priveste ratificarea, dar pentru a fi mai sigure din punct de vedere politic vor amana si ele acest moment. Ceea ce a facut si Romania.
In iunie se astepta votul in plenul Parlamentului European, dar acest vot depinde acum de punctul de vedere al Curtii de Justitie. Oricum, parlamentarii europeni n-ar putea schimba textul acordului. Ei pot sa spuna doar da sau nu. "Dreptul de proprietate intelectuala - declara europarlamentarul Renate Weber - trebuie aparat si noi il aparam in Uniunea Europeana, dar trebuie sa existe un just echilibru intre drepturile pe care le aperi pe de-o parte si drepturile pe care le incalci pe de alta parte…"
In acest moment se are in vedere adoptarea unei noi rezolutii a Parlamentului European, poate chiar mai dura ca inainte care sa oblige parlamentul sa trimita el la Curtea Europeana de Justitie cu un numar de intrebari mult mai mare, mult mai nuantat…
Cutia Pandorei abia a fost deschisa. Dupa 15 ani de internet fara restrictii, lumea este pusa in fata unei provocari. Chiar daca ACTA se va amana sau va fi ingropata, s-a deschis o cale fara intoarcere, iar internetul nu va mai fi la fel.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
