Carol I vine la Sinaia intaia oara la 5 august 1866. E insotit de Dimitrie A. Sturdza, de dr. Carol Davila si de maiorul Falcoianu. Pleaca din Bucuresti la cinci dimineata, cu un postalion tras de opt cai, si ajunge la Ploiesti pe la ora noua. Primire solemna din partea autoritatilor. Apoi opriri la Floresti, la conacul d-nei Cantacuzino, si dejun la Baicoi, la printesa Trubetkoi, nascuta Ghica.
Calatoreste in conditii bune pana la Comarnic, iar apoi, pe un drum desfundat de ploi, agatat de pante, mai mult prin vadul Prahovei, ajunge la manastirea Sinaia, pe la sapte seara. Ii asteapta o cina cu pastravi, pui fript si mamaliga. Si cateva modeste, dar curate chilii de manastire.
Carol revine la Sinaia in august 1867, in mai si august 1868, in august 1870 si din nou in anul urmator, cand o aduce si pe Elisabeta, care ii impartaseste bucuria pentru Sinaia. "Aerul aici este mereu racoros si curat... Asa ca pe zi ce trece mi se intareste dorinta de a incepe cat mai curand constructia unei resedinte", ii scrie el tatalui sau in 1872. Inainte de a alege Sinaia ca resedinta de vara, Carol se gandise si la manastirea Bistrita, din judetul Valcea. Il atrasese zona prin arhaismul ei. Dar impotriva alegerii Bistritei statusera cateva impedimente: departarea de Capitala, greutatea aprovizionarii, lipsa de cai de comunicatie si, mai rau, absenta perspectivei (care, de altfel, s-a si adeverit) ca vreodata o mare linie ferata de trafic intens sa treaca prin Bistrita. Asa ca domnitorul ramane cu alegerea de pe Valea Prahovei.
In 1872, dupa tratative cu Dimitrie Ghica, presedintele Eforiei Spitalelor, caruia ii apartinea terenul din jurul asezarii Sinaia, Carol cumpara 1.000 de pogoane langa manastirea Sinaia. Constructia resedintei incepe in 1873. Asezarea pietrei de temelie se tot amana, din cauza alunecarilor de teren. O multime de izvoare subterane trebuie captate intr-o retea de drenuri, motiv pentru care si este adusa la Sinaia o autoritate in materie, arhitectul-profesor Wilhelm von Doderer, cel care construise complexul balnear de la Mehadia, in acea vreme in cadrul Austro-Ungariei.
Ceremonia asezarii pietrei de temelie se face la 10 august 1875: "Sa se ridice acest castel si sa fie terminat, pentru a putea deveni leaganul Dinastiei mele, al Dinastiei nationale", declara emotionat Carol I, care isi pune un sort si, impreuna cu sotia sa, toarna cu mistria tencuiala pe piatra de temelie, dupa cele trei traditionale lovituri de ciocan. El asaza langa piatra actul de fundare si actul de constructie, alaturi de cateva monede cu efigia lui. E o zi de duminica. O zi fasta. Muzica intoneaza imnul tarii, trupele prezinta armele, ovatii rasuna in toata valea Pelesului de la multimea adunata. Prestigiosii arhitecti Johannes Schultz si Karel Liman, maestrii decoratori J.D. Heymann din Hamburg, August Bemb din Mainz si Berhard Ludwig din Viena isi dau mana in a duce la bun sfarsit vointa constructoare a lui Carol I. Scrie principesa Elisabeta, la fel de entuziasta ca si augustul ei sot de viitorul castel: "Italieni zidari, romani pentru terasamente, tigani salahori. Albanezii si grecii lucrau in cariere, nemtii si ungurii dulgheri. Turcii ardeau caramida. Au fost maestri polonezi si cioplitori in piatra cehi. Francezii desenau, englezii masurau, astfel ca pe santier se intalneau sute de costume nationale si se vorbeau patrusprezece limbi; se canta, se injura si se certa in toate dialectele si pe toate tonurile; era un amestec nostim si zgomotos de oameni, de cai, de boi si de bivoli."
Santierul de pe Valea Pelesului avea, la un moment dat, aproape 400 de lucratori si era, alaturi de acela de la podul de la Cernavoda, cel mai important din cuprinsul Vechiului Regat. La 7 octombrie 1883, castelul, in forma sa de chalet, e terminat si in aceasta zi Carol I da un pranz de gala toastand cu vin romanesc "in onoarea si pentru fericirea Romaniei". Vasile Alecsandri ii insoteste toastul cu versurile: "Eu Carol si al meu popor/ Zidit-am intr-un gand si dor/ In timp de lupte-al meu regat/ In timp de pace-al meu palat."
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
