Cu ocazia a împlinirii a 200 de ani de la naşterea artistului fotograf Carol Popp de Szathmáry Institutul Cultural Român din Budapesta,în colaborare cuAsociaţia Artiştilor Fotografi din România (AAFR), organizeazăo expoziţie omagialăcu fotografii originale prezentate de Attila Molnar şi exponate digitalizate realizate de AAFR. Vernisajul a avut locîn data de 17 ianuarie 2012, la sediul ICR din strada Izsó nr. 5.

Carol Pop de Szathmáry (foto 1), pictor, grafician transilvănean, pionier în arta fotografică, s-a născut pe 11 ianuarie 1812, la Cluj şi a trecut în nefiinţă pe 3 iulie 1887 la Bucureşti. A fost primul fotograf de artă şi documentarist din Regatul Român, fotograful oficial al domnitorului Alexandru Ioan Cuza şi al regelui Carol I. În anul 1843 a realizat primele dagherotipii, iar după o perioadă de cercetare a făcut şi primele tabotipii. Între 1860-1870, Carol Popp de Szathmary a publicat un volum cu 100 de fotografii care ilustrează, printre altele, întâlnirea lui cu Ferenc Liszt în Pisa, călătoriile lui în Turcia şi în Rusia etc. Este recunoscut de mulţi specialişti ca fiind primul fotojurnalist de război, fotografiind o perioadă îndelungată Războiul Crimeei.Carol Pop de Szathmáryeste considerat ca unul dintre primii 10 fotografi din Europa. Pe lângă Războiul Crimeei, Carol Popp de Szathmáry a fotografiat şi Războiul de Independenţă (1877-1878). Ziua naşterii sale a fost declarată Ziua Artei Fotografice în România. Expoziţia este deschisă până la 29 februarie 2012.

"T.S. Eliot, tradus cu una dintre capodoperele sale, The Waste Land, sub titlul Ţara pustie, încă din 1933 de poetul Ion Pillat, apare în limba română pentru prima oară cu o selecţie masivă din poezia lui (Opere poetice 1909-1962, ediţie bilingvă, foto 2). În afara tălmăcirilor din versurile sale publicate în diferite reviste literare, trei evenimente editoriale merită să fie menţionate: apariţia, în 1970, a unei selecţii din poezia eliotiană sub semnătura lui Aurel Covaci, cu o prefaţă de Nichita Stănescu, în colecţia "Cele mai frumoase poezii" a Editurii Albatros din Bucureşti, urmată, în 1971, în colecţia "Orfeu" a Editurii Univers din Bucureşti, de apariţia volumului Patru Cvartete, ediţie bilingvă, traducerea şi notele aparţinându-i lui Sorin Mărculescu, şi cea a antologiei de la Editura Dacia din Cluj, din 1986, Poezie americană modernă şi contemporană, cu traducerile şi notele lui Mircea Ivănescu, în care se găsesc zece dintre poemele importante ale lui Eliot.
Volumul de faţă urmează celebra ediţie Collected Poems 1909-1962, publicată de Eliot în 1963. Lipsesc din el două fragmente din poemul dramatic nefinalizat Sweeney Agonistes şi cinci poezii ocazionale. Versiunile româneşti sunt semnate de trei traducători-poeţi: Şerban Foarţă, Mircea Ivănescu şi Sorin Mărculescu; ele reflectă trei abordări de referinţă ale poeziei eliotiene şi sunt marcate, într-o măsură mai mare sau mai mică, de o viziune subiectivă atât asupra poeziei lui T.S. Eliot, cât şi asupra poeticii traducerii. Am păstrat Patru Cvartete în versiunea lui Sorin Mărculescu, cu câteva modificări ale traducătorului. Ca redactor, am lucrat cu Mircea Ivănescu, în primăvara lui 2011, asupra traducerilor apărute în 1986. De asemenea, poetul mi-a încredinţat spre publicare câteva versiuni ale unor poezii eliotiene care apar acum pentru prima dată în volum. Şerban Foarţă este singurul dintre cei trei traducători-poeţi care a răspuns unei comenzi editoriale noi. Poetul semnează majoritatea traducerilor împreună cu Adriana-Carmen Racoviţă. Există în volum un poem cu două versiuni în limba română: The Hollow Men. Am considerat că atât traducerea lui Mircea Ivănescu, cât şi cea semnată de Şerban Foarţă & Adriana-Carmen Racoviţă sunt la fel de valoroase. Dacă am imagina o scară a subiectivităţii poetice din transpunerile româneşti, cel mai "obiectivat" ar fi Sorin Mărculescu, urmat de Mircea Ivănescu şi apoi de Şerban Foarţă.
Despre corpusul de note: cu excepţia acelora la The Waste Land (Tărâmul pustiit, în versiunea lui Mircea Ivănescu), care-i aparţin lui Eliot, cu adăugirile traducătorului, şi care apar imediat după poem, conform originalului, toate celelalte note se află la sfârşitul volumului. Opere poetice 1909-1962, ediţie bilingvă, deschide seria de autor T.S. Eliot." (Denisa Comănescu)

Francisc Chiuariu, unul dintre cei mai inovatori artişti vizuali români contemporani, cu o creaţie întinsă pe ultimii 20 de ani, deschide în 2012 cel mai mare proiect al său, organizat în cadrul a trei expoziţii simultane, în trei spaţii de marcă: Centrul Cultural Palatele Brâncoveneşti Mogoşoaia, AnnArt Gallery Bucureşti şi Muzeul Naţional de Artă Contemporană (foto 3). Expoziţia reuneşte şi prezintă, pentru prima dată pe scena de artă românească, seria "Outdoor", ale cărei lucrări au fost parte din proiectul românesc "Colorând Griul" de la Bienala de Artă Contemporană de la Moscova 2011, curatorial de Cosmin Năsui.

Începută în 2009 şi însumând acum peste 50 de piese, "Outdoor" reprezintă cea mai importantă serie din creaţia lui Francisc Chiuariu (46 de ani). Numeric, seria este foarte generoasă, iar expresivitatea totală a acesteia este rezultatul combinării în aceeaşi imagine a experienţelor picturii, fotografiei şi filmului. Această traversare a genurilor este posibilă printr-o inovaţie personală a lui Chiuariu. El foloseşte încă din seria Reţele (2010) suportul de backlit pentru pictură. Acest suport lucios a devenit marca stilului personal, recognoscibil cu uşurinţă, al lui Chiuariu, cu migala şi perfecţiunea detaliilor şi aspectul glamour al întregului obiect. În seria Outdoor, Francisc Chiuariu revoluţionează spaţiul picturii descompus pe straturi diferite, pe ambele feţe ale suportului. Astfel, pe faţa backlit-ului este pictură în ulei, iar pe spate pictură cu cerneluri tipografice. Din punct de vedere tehnic, pictura este vernisată pe faţă şi laminată pe spate.Cele două straturi de pictură se completează şi mai ales funcţionează ca două planuri ale spaţiului imaginii, stimulând iluzia de profunzime, de pictură 3D.

Expoziţia Outdoor este însoţită de prima monografie dedicată lui Francisc Chiuariu cuprinzând întreaga sa operă şi este produsă de AnnArt Gallery.

Seria Outdoor este expusă la Centrul Cultural Palatele Brâncoveneşti Mogoşoaia între 22 ianuarie şi 4 martie 2012.

Primul număr al Revistei COMICS (foto 4) pe anul acesta şi deja al şaptelea număr în total reuneşte pagini de comics şi benzi desenate a nu mai puţin de 22 de autori români: Alex Tamba, Alice Răpceanu, Adrian Serghie, Andrei Puica, Costel BD, Cristinel Zaharie, Doru Axinte, Gavrilă Alexandra, Ionuţ Popescu, Mihai Ionescu, Matei Branea, , Octav Ungureanu, Raluca Z., Şerban Andreescu, Sorin Pintilii, Silviu Cadia, Sickboy, Toma, Vlad Forsea şi Xiusha.

Lansarea are loc vineri, 27 ianuarie, ora 19:00 la Galeria SAINT INK (str. Doamnei nr. 3) unde publicul este aşteptat cu o mini-expoziţie semnată Xiusha şi un nou album de buzunar scos de Toma de la comics.cevamarunt.ro. Vor fi jocuri şi boardgames de la tarabadejocuri.ro, reviste de la comicbookcity.ro, produse de la tanaaa.ro cât şi cea mai noua colecţie Boule.

Dacă în urmă cu aproape doi ani Sergiu Nicolaescu lansa Poker, prima comedie realizată de la monumentalul Nea Marin Miliardar încoace, din 17 februarie maestrul îşi lansează noul film, Ultimul corupt din Romania (foto 5-7), în cinematografele din toată ţara. În contextul în care Poker a fost vizionat de aproximativ 25.000 de spectatori şi a devenit una dintre cele mai de succes premiere româneşti ale anului, încurajat dar şi alimentat de subiecte tot mai savuroase pe aceeaşi temă, Sergiu Nicolaescu a considerat firească o continuare a filmului din 2010, pe care a denumit-o Ultimul corupt din România. O producţie MediaPro Pictures, Ultimul corupt din România îi readuce în rolurile principale pe Horaţiu Mălaele, Vladimir Găitan, Valentin Teodosiu, Ion Riţiu, Cătălina Grama (Jojo) şi Mircea Diaconu, care îşi reiau cu măiestrie rolurile din Poker.

Cu un scenariu semnat de Adrian Lustig, "Ultimul corupt din România este un film de actualitate, al societăţii de astăzi, un film comic, dar în acelaşi timp şi critic", aşa cum îl descrie regizorul Sergiu Nicolaescu. De această dată, mafiotul Titel Pangica (Horaţiu Mălaele) devine doctor în ştiinţe şi donează bani pentru un muzeu memorial închinat vieţii şi operei sale: de la vânzator de rame în Obor la senator. Custodele muzeului este bunul său prieten Claudiu Viţelaru (Valentin Teodosiu), căruia i-a furat locul de senator. Partenerul lor de poker - chirurgul plastician Horia Vrabete (Vladimir Găitan) - continuă să ajute nevestele disperate să-şi ia viaţa în piept cu ajutorul silicoanele. Iar iubita lor - prin rotaţie - Monica Lăcustă (Catalina Grama) a ajuns să aibă şi ea o funcţie în guvern. Apare, în sfârşit, şi Marcel (Ion Ritiu) pe care l-au aşteptat ca pe un salvator in "Poker". Mai bine nu-l aşteptau. Marcel - general din serviciile secrete - trebuie să rezolve eterna şi fascinanta cerinţă a Bruxelles-ului: să aresteze un corupt. Şi cine e mai la îndemână pentru asta decât unul dintre prietenii de-o viaţă? Care dintre ei?

Ca urmare a expoziţiei artistului Dorinel Marc: I Don't Miss The Art World. Does The Art World Miss Me?, organizată de Institutul Cultural Român de la Stockholm în perioada 27 august - 18 noiembrie 2011, ICR Stockholm şi editura Arena au realizat o publicaţie bilingvă, în engleză şi suedeză, însoţită de un DVD (foto 8) cu lucrări video ale artistului. Cartea analizează activitatea lui Dorinel Marc din anii '90 până în prezent, prin prisma schimbării viziunii artistice a lui Marc odată devenit părinte.

Lansarea a avut loc ieri, 26 ianuarie, la ICR Stockholm, în prezenţa artistului şi a lui Niclas Östlind, curatorul expoziţiei şi redactorul publicaţiei. A participat de asemenea Catrin Lundqvist, curator la Moderna Museet din Stockholm, calitate în care a colaborat în trecut cu Dorinel Marc. Evenimentul va include şi proiecţia unei selecţii din lucrările video ale artistului, incluse pe DVD-ul ce însoţeşte publicaţia.

Volumul I Don't Miss The Art World. Does The Art World Miss Me? conţine eseuri semnate de criticii de artă Milou Allerholm şi Sînziana Ravini, precum şi trei discuţii între artist şi personalităţi ale artei suedeze.

Dorinel Marc s-a născut în 1964 în Bontăieni, judeţul Maramureş. În 1987 s-a refugiat în Suedia, unde, în cei 20 de ani de activitate, a devenit unul dintre cele mai importante nume ale scenei de artă contemporană. O mare parte din activitatea sa se axează pe testarea şi renegocierea limitelor ce definesc arta. Intervenţiile sale în situaţii din viaţa de zi cu zi scot la iveală probleme stringente de natură socială şi politică şi le prezintă apoi într-un context artistic. Lucrările sale au fost expuse până acum în cele mai importante spaţii de artă din Suedia, precum Moderna Museet, Iaspis - Swedish Arts Grants Committee's International Program, Stockholm Art Fair, Liljevalchs konsthall, Kulturhuset, Färgfabriken.

Singurul lungmetraj românesc de la Berlinale 2012

Cel de-al doilea lungmetraj al regizorului Radu Jude, "Toată lumea din familia noastră" (foto 9), va fi proiectat în premieră mondială la Festivalul Internaţional de Film de la Berlin, în secţiunea Forum. Evenimentul va avea loc luna viitoare, în perioada 9-19 februarie. Producţia semnată de Radu Jude este singurul lungmetraj românesc din programul Berlinale din acest an.

Radu Jude se întoarce la Berlin cu cel mai recent film al său, după ce în 2009 lungmetrajul de debut, "Cea mai fericită fată din lume", a câştigat Premiul C.I.C.A.E, acordat de Confederaţia Internaţională a Cinematografelor de Artă.

"Toată lumea din familia noastră" tratează cu umor povestea tristă a unui tată şi a fiicei lui, care vor să petreacă împreună o vacanţă ca-n rai, însă deocamdată sînt prinşi în iadul relaţiilor de familie de pe pămînt. Filmul îi are în rolurile principale pe Şerban Pavlu, Sofia Nicolaescu, Mihaela Sîrbu şi Gabriel Spahiu, cu apariţia extraordinară a cunoscuţilor actori Tamara Buciuceanu-Botez, Stela Popescu şi Alexandru Arşinel.

Scenariul este semnat de Radu Jude şi Corina Sabău, autoarea romanului "Bloc 29, apartamentul 1".

Animaţia românească ocupă, sub genericul Anim'est, ecranul primei seri de film de la Institutul Cultural Român din acest an (foto 10). Joi, 26 ianuarie 2012, de la ora 18.00, la sediul ICR (Aleea Alexandru 38), au fost proiectate cele mai reuşite 20 de scurtmetraje autohtone de animaţie ale anului 2011. Proiecţia a fost urmată de o discuţie cu publicul la care au luat parte Mihai Mitrică, director Anim'est, Vlad Ilicievici, director executiv Anim'est, Toma Peiu, PR-ul festivalului, precum şi regizorii unora dintre filmele prezentate.

Înfiinţat în 2006, Festivalul Internaţional Anim'est a devenit, pe parcursul ultimilor ani, un eveniment de marcă pentru Capitală şi unul dintre cele mai importante festivaluri de profil din Europa Centrală.

În competiţia românească de anul trecut, foarte diversă tematic şi stilistic, au intrat şi titluri realizate de animatori remarcaţi deja la ediţiile anetrioare ale festivalului - The Dog and a Little Bird şi Travelling With My Thoughts Full of Hope, realizate de Adrian Băluţă; Fresca - Blestemul lui Dragulea, regia: Octavian Frecea, care a avut premiera mondială în competiţia Festivalului Internaţional de Film de Animaţie Anima de la Bruxelles; Action Movie, regizat de Bogdan Mihăilescu, nominalizat anul trecut la Premiul Gopo "Tânără Speranţă" pentru Grand Cafe; Clinica al lui Török Tihamer; Euro potentia est, cel mai nou scurtmetraj al lui Tamas Szocs; Suntem europeni!?, regizat de Fekete Szabolcs; Wake Up al lui Florin Drăgoi; Visul ciulinului, regia: Nina Mihăilă; It's a Living, regia: Cristina Zoica-Dumitru şi câştigătorul Premiului pentru Cel mai Bun Film de Animaţie la Festivalul de Film Anonimul 2011, Growing, regia: Roxana Benţu, unul dintre cei şase membri ai echipei de animaţie a lungmetrajului Crulic - Drumul spre Dincolo. Sebastian Cosor, cu The Scream, producţia MediaPro Magic care a reprezentat România şi în cadrul competiţiei Balkanimation; Klára Balázs, cu Dansul; Ana Tomescu, realizatoarea scurtmetrajului Evoluţie Cromatică; Radu Gaciu, cu IRA; Vlad Sandu, regizorul filmului şklunţ; Andra Berilă, cea care semnează Mr. gRAPE; Zoltani Levente, regizorul filmului The Sphere; Octavian Ureche, cu Voxelboy sunt numele noi pe care le aduce în atenţia publicului Anim'est, ediţia 2011. Dodo şi Tic, regizat de Gabriel Vasiliu, a reprezentat o altă prezenţă notabilă în festival.