Romanul britanicului A.D.Miller, care aapărut simultan la Londra şi la Bucureşti şi este cartea de debut aacestui scriitor editor al celebrului "The Economist", începe cu unmotto intrigant. "Ghiocel" înseamnă, în argoul moscovit, un"cadavru îngropat sau ascuns în troienele de zăpadă, care iese laiveală doar la dezgheţ". Motto-ul explică, de fapt, şi titluloriginar al romanului, în tălmăcirea românească aceastăapropiere/trimitere dispărând. A.D. Miller a fost, vreme de treiani, între 2004 şi 2007, corespondentul revistei sale la Moscova şipresupunem că ştie ce spune.
Vrea, la final, să afle de ce i s-auîntâmplat toate astea. Întreabă: "De ce m-aţi ales pe mine?" "Ne-aiprivit prea mult, Kolia. La metrou. Noi văzut că eşti uşor. Avutalte posibilităţi. Dar apoi văzut că tu eşti avocat. Asta a fostpentru noi foarte interesant, foarte util. Şi străin fost bine. Darputea fi altcineva. Avut doar nevoie de cineva în care eu pututîncrede. (...) A fost afacere. Afacere şi atât."
Îmi imaginez că, la scurt timp după acestdialog, femeia de o frumuseţe izbitoare putea agăţa, pentru altă"afacere" ,un al bărbat naiv la metrou sau oriunde altundeva. Puteaagăţa, de fapt, orice bărbat, pentru că, până la urmă toţi suntnaivi. Mai ales într-o lume ca aceea în care trăim. Ce descrie A.D.Miller din Moscova post-comunistă se potriveşte mănuşă cu ce seîntâmplă la noi.
Dar ştiu că ar fi inutil să lansezavertismentul "Bărbaţi, deschideţi ochii mari!"
Nu pot încheia aceste rânduri fără o menţiunepentru traducerea impecabilă.
*) A.D.Miller - Dezgheţul.Editura Allfa, colecţia Strada Ficţiunii. Traducere din limbaengleză şi note de Florina Pîrjol
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
