Ziarul de Duminică

D.A. Sturdza, constructorul

D.A. Sturdza,  constructorul

Gravura din Colectia D.A. Sturdza. Lucrarea este semnata de Aegidius Sadeler si se intituleaza Michael Waivoda Walachiae Transalpinae (1601)

27.10.2006, 20:09 405

"Privirea asupra trecutului arata progresul sau regresul fiintei unui stat si a unui popor". De aceea, credea D.A. Sturdza, este necesara "judecarea prezentului si prospectarea viitorului".
Sturdza insusi a facut foarte mult pentru ca romanii care se cunosteau prea putin pe ei insisi sa aiba posibilitatea de a o face. El a fost initiatorul si continuatorul celor doua mari colectii de documente privitoare la istoria romanilor, Colectia Hurmuzaki si Acte si documente relative la istoria renascerii Romaniei.
Ingrijirea primei colectii i-a fost incredintata de catre familia Hurmuzaki in 1874, la moartea lui Eudoxiu. Sturdza a creat in acest sens o comisie in care au intrat Mihail Kogalniceanu, Alexandru Odobescu, Theodor Rosetti, Ioan Slavici si, fireste, el insusi. De fapt, el a fost sufletul comisiei, tiparind, pana in 1914, cinci volume in limba germana si trei in romaneste.
Potrivit lui Sturdza, "istoria tarii nu se va putea scrie fara publicarea documentelor externe". Si avea mare dreptate. Totodata, a initiat si colectia de documente interne privitoare la "renascerea Romaniei". Fara cunoasterea istoriei mai recente nu putea exista nici o intelegere a istoriei romanilor. "Sunt multi care nu stiu ce a fost Divanul ad-hoc si actele prin care dorintele Divanurilor ad-hoc au fost realizate. Cine poate zice ca aceste documente nu sunt de cea mai mare importanta?". Intr-adevar, cine putea zice? Dar documentele Unirii? "Numai cunoscandu-le se poate intelege acea mare si insemnata epoca, care a pus temeliile statului roman modern". Publicarea colectiei a fost infaptuita de Sturdza pe cheltuiala sa, avand, e drept, concursul lui Ghenadie Petrescu, viitorul mitropolit primat, pe atunci episcop de Arges. Dupa editarea primelor cinci volume, in 1892 a oferit Academiei 1.000 de exemplare si a propus Sectiunii Istorice a acesteia publicarea urmatoarelor tomuri (pana in 1909 se vor mai publica cinci, colectia incheindu-se astfel).
Fireste, la Academie tot Sturdza a fost ingrijitorul. El a profitat de pe urma faptului ca intre 1888-1895 a fost in opozitie si nu s-a implicat in activitatea guvernamentala (din 1892 era si presedinte al Partidului National Liberal). Tot Sturdza a publicat in 1872, la Viena, Privire asupra monedelor si medaliilor Principatului Romaniei; in 1878 a aparut Memoriu asupra numismaticii romanesti, iar anul urmator - Bibliografia numismaticii romane. Cu ele si cu studiile din Buletinul Societatii Numismatice Romane, condus de G. Severeanu si de el, a pus bazele numismaticii la noi ("veneratul parinte al numismaticii romanesti").
Lui Sturdza i se datoreaza si colectia de documente cuprinzand cuvantarile regelui, mesajele Tronului, ca si documentele privind functionarea principalelor institutii ale statului. Toate sunt reunite in colectia Treizeci de ani de domnie ai Regelui Carol I. O noua editie a acestei colectii, in doua volume, a fost publicata in 1906, cu ocazia implinirii a 40 de ani de domnie a lui Carol. Aici au fost incluse si mesajele regelui adresate Academiei.
"Domnia regelui Carol este istoria Romaniei moderne", scria Sturdza in prefata. Avea dreptate. Alte texte asupra lucrarilor Divanurilor ad-hoc, asupra contextului european al Unirii din 1859 sau asupra raportului dintre Europa si Rusia dau cu adevarat imaginea unui remarcabil intelectual roman din epoca moderna, mare initiator de opere si institutii culturale, un adevarat constructor de modernitate.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO