Haggadah lui Arik Brauer
Primăria Municipiului Bucureşti prin creart – Centrul de Creaţie, Artă şi Tradiţie prezintă în premieră în România, în parteneriat cu Institutul Cultural Român de la Viena, expoziţia Muzeului Evreiesc din Viena, „Din generaţie în generaţie. O nouă Haggadah de Arik Brauer” (foto 1). Expoziţia are loc în perioada 5-15 aprilie la Galeria creart (Piaţa Alexandru Lahovari nr. 7). Haggadah este cartea pe care evreii o citesc în prima noapte de Paşte, în care se vorbeşte despre sclavia în Egipt şi miracolele făcute de Dumnezeu. „Haggadah” înseamnă spunere, povestire.
Arik Brauer (n. 1929) a întemeiat „Şcoala Vieneză de Realism Fantastic” împreună cu Rudolf Hausner, Ernst Fuchs, Wolfgang Hutter şi Anton Lehmden. A realizat diverse scenografii, printre altele pentru Opera de Stat din Viena, Opera din Paris şi Opera din Zürich. Din 1965 Arik Brauer trăieşte alternativ la Viena şi în satul artiştilor Ein Hod din Israel. În Viena a realizat „Casa Brauer”, iar în Haifa proiectul de arhitectură „Castra”. Între 1986-1997 a predat în calitate de profesor la Academia de Arte Plastice din Viena, iar în anul 2001 şi-a deschis propriul muzeu, în districtul 18 din Viena.
Arik Brauer a creat o nouă Haggadah, ilustrând în manieră proprie povestea exodului evreilor din Egipt. Cele 24 de lucrări de artă au fost prezentate în premieră la Muzeul Evreiesc din Viena.
„Arhivele” Gabrielei Bodin
Între 31 martie şi 7 mai, la Galeria Galateca poate fi văzută expoziţia „Archive” de Gabriela Bodin (foto 2). Stilul cu care s-a impus Gabriela Bodin este cel al portretelor realizate într-o manieră contemporană, exprimând aproape întotdeauna o melancolie grea, plină de sensuri. „În prezent, stilul meu este inspirat şi format de gesturile de mişcare ale personajelor din tablourile lui Francis Bacon, importanţa cărnii pe care o acordă Lucian Freud şi atmosfera misterioasă a portretelor lui Rembrandt. În tablourile mele predomină melancolia şi singurătatea, pentru acest lucru folosesc o alegere limitată de culori, mai ales în mod obsesiv negrul. Pictez persoane cu puţine expresivităţi ale chipului, cu intenţia de a crea atmosfere reci şi în acest mod fundalul negru îl aleg pentru a exprima singurătatea, folosind culori acrilice şi în ulei cu bitum pe pânză. Dau o mare importantă luminii şi umbrelor care se modelează după ea.” Lumini şi umbre care caracterizează destinul unui emigrant şi singurătatea pe care noi toţi am încercat-o, atunci când am venit în Italia.”
Gabriela Bodin este o artistă italiană, de origine română (născută la Focşani, 1983), considerată a fi o speranţă a noului val de pictură figurativă. A avut expoziţii în galeriile Living Art Gallery (Hungerford UK), Ghiggini (Varese), OpenArt Milano, Oldrado da Ponte (Lodi), PasspArtout Galley (Pero), D’art Visual (Mennagio), Arte Elite (Arcore), Galgarte (Bergamo), Moitrè (Torino), muzeul Arcos (Benevento).
Şapte - Mihai Ungureanu
La Atelier 030202 (Sala Nouă TC, str. Sfânta Vineri nr. 11, Bucureşti), coordonat de Mihai Zgondoiu este deschisă din 30 martie până în 25 aprilie expoziţia „Şapte” a lui Mihai Ungureaneau (foto 3). Curatoare: Simona Vilău.
Mihai Ungureanu (n. 1976) a studiat la Departamentul de Sculptură din cadrul Universităţii de Arte din Bucureşti, cu Darie Dup şi Mircea Spătaru, absolvind studiile masterale în 2007. Personalitatea sa artistică este una discretă, dar constantă, artistul dedicându-se lucrului în atelier şi cercetărilor personale. „Şapte” este cea de-a patra sa expoziţie personală, după debutul petrecut în 2007, la galeria Atelier 35 din Bucureşti.
„O expoziţie personală nu necesită întotdeauna un titlu, mai ales atunci când formele, poveştile lucrărilor şi dispoziţia acestora în spaţiu sunt explicite şi nu caută o umbrelă comună pentru a fi puse împreună într-un context. Sculptorul Mihai Ungureanu este dedicat finisajelor precise, rigorii formale şi unei corectitudini a muncii de atelier, într-un stil clasic, aproape romanţat, însă aceste trăsături nu îl feresc de microbul societăţii contemporane, al reţelelor de socializare sau al mediului digital de prelucrare a imaginii.
Influenţa lor în lucrări este evidentă, atât în ceea ce priveşte combinaţiile de materiale vechi şi noi, lucrate manual sau ready made, cât şi în ceea ce priveşte felul în care rezolvă nişte teme clasice auto-impuse. Obiectele sunt vivace, pline, formele armonioase şi generoase descriu fiinţe pline de personalitate, cărora nu le lipseşte umorul sau cadrul prin care îşi relevă o stare precisă sau o trăsătură definitorie. Mimul, Gânditorul, Gemenii, Săritorul, Sfiosul sau Somnorosul sunt personaje anonime surprinse în mijlocul unei acţiuni, care ne trimit către teme antice, misterioase, întâlnite în sculptură. Piesa centrală, personaj feminin ambiguu – Venus din Milo sau Albă-ca-Zăpada, închide într-un mod misterios septetul. Însă ele mai au ceva, elemente care le plasează în contemporaneitate, mici semne distinctive sau scurtcircuite ideatice create prin asocieri discrete de signalistică a zilelor noastre plasată peste sau în obiecte, ca o semnătură.” Simona Vilău
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
