Sub egida Institutului Revoluţiei Române din decembrie 1989, spre sfârşitul anului trecut a apărut la Editura Cetatea de Scaun din Târgovişte acest masiv volum*) deschis de un text al fostului preşedinte Ion Iliescu („Omagiu adus unui moment crucial”) şi prefaţat de prof. univ. dr. Adrian Cioroianu, care precizează, între altele: „cu distanţa celor 25 de ani de la acel decembrie, îmi dau seama că – după toate avatarurile de parcurs, inevitabile –, a venit timpul pentru o istorie raţională a Revoluţiei Române. Adică una care să privească Revoluţia Română în cadrul ei larg şi complex, dincoace şi dincolo de graniţele ţării... Constantin Corneanu ne propune o astfel de perspectivă globală şi extrem de completă iar cititorii sutelor de pagini ce urmează vor şti cu siguranţă mai multe la finalul lecturii decât ştiau cu câteva zile înainte. Acesta a fost, dintotdeauna, meritul cărţilor bune. Aveţi în mâini una dintre ele!”
Deja suficiente motive pentru a considera volumul un eveniment editorial. 700 de pagini tipărite cu literă mică, 2736 note de subsol, o enormă bibliografie (şi încă selectivă). O carte care are un leitmotiv tragic: de ce sfârşitul regimului comunist din România a avut victime omeneşti? De ce în România a curs în decembrie 1989 sânge şi de ce au murit oameni? De ce evenimentele de atunci nu sunt nici astăzi cunoscute şi interpretate cum s-ar cuveni, de toată lumea?
Autorul însuşi îşi prezintă volumul drept o radiografie a modului în care evoluţia relaţiilor internaţionale, cu precădere cele Est-Vest, a influenţat evoluţia economico-socială şi politică a României socialiste, a metodelor şi mijloacelor prin care Nicolae Ceauşescu şi-a subordonat Partidul şi Statul, precum şi structurile de forţă şi de „intelligence” (Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul de Interne şi Departamentul Securităţii Statului), şi, totodată, a incapacităţii unei elite politico-militare şi de „intelligence” de a porni la reformarea societăţii şi a sistemului politic. Revoluţia Română din Decembrie 1989 a fost generată de o revoltă populară născută ca urmare a acestor eşecuri politice şi economice ale elitei politice româneşti din acele timpuri istorice, s-a radicalizat pe măsură ce represiunea regimului Ceauşescu se dovedea tot mai dură şi a atins apogeul prin respingerea totală a vechiului sistem politic. „Fără comunişti!” reprezintă nu numai o lozincă şi un deziderat al mulţimii aflate în Piaţa Palatului, în seara de 22 decembrie 1989, ci şi începutul unui proces menit să restabilească adevărul istoric şi să ofere României şi românilor un nou drum, un nou destin istoric. Nu contest existenţa unor agenţi străini în România, precum şi faptul că aveau anumite planuri de acţiune, însă a pune în seama lor izbucnirea revoltei populare de la Timişoara reprezintă o negare a unui adevăr istoric: oamenii s-au revoltat la gândul că regimul Ceauşescu refuză să se predea în faţa ISTORIEI şi a adevărurilor sale.
Constantin Corneanu este istoric şi specialist român în geopolitică. Este doctor în istorie şi preşedintele Consiliului Director al Asociaţiei Europene de Studii Geopolitice şi Strategice „Gheorghe I. Brătianu” din septembrie 2009. A fost consilier în cadrul Oficiului Guvernului României pentru Gestionarea Relaţiilor cu Republica Moldova. A lucrat ca jurnalist la Trustul de Presă al Ministerului Apărării Naţionale în cadrul redacţiei TV Pro-Patria şi la Observatorul Militar. Aria sa de expertiză include afaceri externe şi politici de securitate, cu precădere în spaţiul ex-sovietic, precum şi relaţia dintre Republica Moldova şi România.
*) Constantin Corneanu – Victorie însângerată. Decembrie 1989. Premisele, izbucnirea şi desfăşurarea Revoluţiei Române din Decembrie 1989, Editura Cetatea de Scaun
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
