Ziarul de Duminică

DOCUMENTAR/ Cronologia evenimentelor din decembrie 1989 (II)

DOCUMENTAR/ Cronologia evenimentelor din decembrie 1989 (II)
17.11.2009, 15:04 509
Natiunea romana si-a redobanditlibertatea prin evenimentele violente de la sfarsitul luniidecembrie a anului 1989. Din pacate, intervalul prea mare de timpde la ultima perioada istorica in care romanii au trait intr-unregim democratic (sfarsitul secolului al XIX-lea si primele treidecenii ale secolului al XX-lea), precum si durata prea lunga aperioadei comuniste (1944-1989) au produs trei generatii nascutesub regimuri autoritare si dictaturi si au uzat profund generatiiletimpurilor democratice. Dezobisnuiti de exercitiul libertatii,romanii au intarziat prea mult pentru a se elibera, inclusiv atuncicand lanturile lagarului comunist au fost lasate jos.
Eliberarea societatii romanestidin dictatura comunista a fost o decizie de sistem, provocata decauze si motivatii straine de natiunea romana, cu toate ca regimulcomunist din Romania, dincolo de particularitatile sale, cunosteaacelasi tip de criza ca si cea sovietica. In decembrie 1989 nu s-adeclansat o revolta generalizata de eliberare din comunism aromanilor, provocata de nemultumirea populatiei care n-a maisuportat regimul. S-a produs mai intai o schimbare politicasubstantiala in Uniunea Sovietica, urmata de actiuni internationalemenite sa concretizeze retragerea sprijinului politico-economic pecare Moscova il acorda regimurilor comuniste din statele europeneaflate in sfera sa de influenta. In fata rezistentei lui NicolaeCeausescu, URSS a intervenit in Romania prin mijloaceneconventionale.
Societatea romaneasca actualasta in continuare pe aceste probleme, fie ignorand legatura subtiladintre violentele din decembrie 1989 si comportamentul politicpostdecembrist al natiunii, fie atribuind esecurile economiceproastei guvernari din anii de inceput, 1990-1991. Prin urmare, dinanaliza consecintelor imediate ale evenimentelor din decembrie 1989nu pot lipsi elementele psihosociale, precum si cele psihoeconomicecare s-au manifestat in natiune de-a lungul perioadei postcomunisteimediate.
In acest numar publicam aldoilea fragment din "Cronologia evenimentelor din decembrie 1989"de Alex Mihai Stoenescu, volum aflat in pregatire la EdituraRAO.
22 decembrie, Bucuresti,sediul MApN, ora 13.30
Folosind in continuareindicativul RONDOUL, al ministrului Apararii, generalul Stanculescusemneaza un ordin intocmit deja de conducerea MStM, dar nedifuzatde generali din prudenta. Generalul Stanculescu da ordine prinindicativul RONDOUL, al generalului Milea, iar ele sunt respectate.Il vom reproduce ca document al revolutiei, pentru faptul ca elcontine si aspectul particular al loviturii de stat militare -cedarea centrelor puterii politice in mânarevolutionarilor:
"Republica SocialistaRomânia
Ministerul AparariiNationale
NOTA TELEFONICA
Nr. 38/ 22 decembrie 1989, ora13.30
Unitatile militare de pe intregteritoriul tarii se retrag in cazarmi, in ordine si calm, fara a selasa provocate, dezarmate sau dispersate. Unitatile militarecare sunt angajate in fata sediilor comitetelor judetenedepartid vor calma spiritele, fara sa traga, dupa care se retrag incazarmi. In unitati se va organiza apararea cazarmilor si atuturor obiectivelor militare.
General-locotenent,
AthanasieStanculescu".
22 decembrie, Bucuresti,sediul MApN, ora 13.30
Armata il deposedeaza oficial peNicolae Ceausescu de putere.
Ajuns la MApN, generalulStanculescu transmite cele doua ordine decisive, unul fiind celtrimis prin Nota telefonica nr. 38, iar cel de-al doilea, Notatelefonica nr. 39, fiind documentul fundamental si decisiv alloviturii de stat militare. Este ordinul, executat intocmai deintreaga Armata, de preluare a prerogativelor comandantului supremde catre ministrul apararii:
"Republica SocialistaRomânia
Ministerul AparariiNationale
NOTA TELEFONICA
Nr. 39/ 22 decembrie 1989, ora13.30
Se vor executa numai ordineleprimite de la ministrul apararii nationale. Fata de celeordonate, comandantii militari sa asigure paza obiectivelorcivile de importanta deosebita cu subunitati inarmate, caresanu traga decât in situatia in care sunt atacate de grupuriinarmatecu arme de foc. Pentru stabilirea prioritatilor inasigurarea pazei,comandantii militari sa se puna de acord cureprezentantii organelorlocale. Militarii care asigura paza acestorobiective sa poarte pe bratulstâng banderolatricolora.
General-locotenent,
AthanasieStanculescu".
Pe baza continutului ordinuluidin Nota telefonica nr. 39, Curtea Suprema de Justitie, SectiaParchetelor Militare, ajunge la aceeasi concluzie, care de altfeleste simplu de tras: "Acesta a fost momentul in care Armata apreluat practic prerogativele comandantului suprem, in conditiilein care ministrul apararii nu mai exista". Evident, ParchetulMilitar se refera la disparitia generalului Vasile Milea. Armatainsa avea ministru, pe generalul Victor AthanasieStanculescu.
22 decembrie, cladirea CC alPCR, orele 13.00-13.30
Petre Roman si Mihail Montanu seintâlnesc in studioul TV de la Comitetul Central si hotarasc sacompuna textul unei proclamatii, Petre Roman gasind drept semnatardenumirea de "Frontul Unitatii Poporului". Incercând sa citeascaproclamatia din balcon, cei doi isi dau seama ca nu se aud si ca nupot comunica multimii continutul acesteia, motiv pentru carehotarasc sa se deplaseze la TVR.
22 decembrie, Bucuresti,cladirea CC al PCR, dezordinea revolutionara
Alexa Visarion este un martorfoarte important. Este chiar martor principal al intâmplarilor dincladirea CC, fiind implicat nu numai in fenomenul "guvernelor"provizorii, ci si in momentul-cheie al "scenei balconului", la caretrebuie sa adaugam si faptul obiectiv ca a fost singurulparticipant de acolo care a descris evenimentele intr-o formapublica relativ coerenta.
Alexa Visarion: "In interiorulComitetului Central era o atmosfera speciala, amestec de exaltare,patima si agitatie, era o nebunie. Erau foarte multi tineri, multalume intrata in sediul CC odata cu puhoiul, ca si eu de altfel.Dupa vreo ora de alergatura pe culoare, prin birouri, dupadefularea de moment, toti cei adunati au simtit nevoia sa facaceva, sa se organizeze. Atunci au aparut mici lideri, oameni careaveau initiative, pareri, care se impuneau prin statura, prin voce,prin aplomb... Apareau si dispareau. La un moment dat, a venit ungrup de fosti demnitari, printre care Ilie Verdet, Vasile Vâlcu,generalul Burca, ministrul Avram, procurorul general al RSR. Inanticamere, in bai se notau nume pentru un nou guvern... Am vazut opersoana de vârsta a treia stând pe capacul unui closet cu o hârtiepe genunchi si cu un creion insaila un guvern dictat la intâmplarede cei care acopereau usa cu trupurile lor. De fapt se treceau peei pe aceasta lista deschisa. Intr-o sala, Verdet incerca sa leexplice celor de acolo ca el este un comunist convins... Le vorbeadestul de calm si se referea la probleme de economie si de stat pecare «intelectualii si artistii n-au cum sa le rezolve». Oamenii ilascultau, dar o incertitudine plana in intreaga atmosfera. Ingeneral, as vrea sa subliniez ca nu a functionat nici o clipa ideearazbunarii, violenta ca plata pentru violenta regimului Ceausescu.Oamenii doreau in acele clipe indepartarea cuplului Ceausescu siinlocuirea lor... La ora 13.00, in ziua de 22 decembrie, era ovictorie a momentului. Graba, agitatie si solutia inlocuirii cuceva, cu altcineva... Se cautau nume sonore, fostidemnitari, oponenti banuiti sau pe fata ai lui Ceausescu.Propunerile se faceau la intâmplare, care cum isi mai aducea amintede cineva. Atunci le-am spus: «Stati o clipa, ca nu rezolvam nimicastfel. Sa propunem un nucleu de organizare provizoriu». Au fost deacord (...) Scrierea unei liste a continuat. Un cascador pe numeCraciun sustinea ca vrea sa conduca un minister, cel al Culturii.Ernest Maftei il sustinea, spunând ca e de-ai nostri, e cunoi... Nica Leon voia si el un post de ministru oarecare. DanIosif nu cerea nimic, dar era intre cei care incercau sa-iorganizeze, sa faca ordine. Eu ii propusesem pe Doina Cornea,Mircea Dinescu, Ana Blandiana, Corneliu Manescu... generalulVoinea, nume care se vehiculau in jurul meu. De lânga mine cineval-a propus pe Dumitru Mazilu. Nu-l cunosteam, dar a fost trecut pelista. Apoi s-a auzit numele lui Silviu Brucan, acceptat si el, darapoi uitat sa fie trecut pe aceasta lista de propuneri. Apoi le-amspus numele lui Ion Iliescu. Ilie Verdet a reactionat imediat:«Nu-l pune pe Iliescu. Ai sa vezi cu cine vine...» Tin minte foartebine aceste momente pentru ca erau detalii incitante, frapante. Caregizor, cunosc «greutatea» unei replici. N-am inteles ce voia saspuna Ilie Verdet, dar Ion Iliescu era unul dintre numelevehiculate la Europa libera si Vocea Americii. (...)La un moment dat, in timp ce se tot completa lista cu guvernul...de fapt noi l-am numit Consiliul Democratiei Nationale, a venitanuntat de vocile celor din incapere generalul Iulian Vlad, peatunci seful Securitatii. Moment de tensiune. Generalul Vlad, pecare il vedeam pentru prima oara, era sobru, cu o anumitaconcentrare in privire. A declarat ca este de partea populatiei, casprijina rasturnarea lui Ceausescu si ca trupele de sub comanda sasunt dezarmate. Atunci Ilie Verdet a solicitat: «Sa vina Vlad lamine!» Ma adresez generalului Vlad si ii spun ca trebuie sa ramânaalaturi de noi. Se uita fix in ochii mei si calm imi spune:«Domnule artist, eu nu l-am tradat pe Ceausescu pentru a fi alaturide Verdet». Constantin Dascalescu, formal inca prim-ministru alRomâniei, povestea unui grup versiunea sa asupra evenimentelor dela Timisoara. Voiam si eu, si multi altii ca mine sa legiferammoral revolutia. In acest suvoi al vidului de putere, cautam unsens rational al lucrurilor care sa apere de degradare aceasta ziistorica. «Trebuie sa anuntati demisia guvernului pe care ilconduceti... Acum, in fata celor din piata.» «Da!» - a raspunsDascalescu. «Atunci, haideti pe balcon impreuna cu noi, sa stietoata lumea ca sunteti aici si ca guvernul dumneavoastra nu maiexista.» M-am adresat apoi celorlalti: «Numele celor de aicitrebuie cunoscute de toti cei care asteapta in strada». Nu era ungest de ura. Era o legiferare a unei hotarâri a zecilor si sutelorde mii de oameni care asteptau prabusirea regimului Ceausescu. SiVerdet, si Dascalescu au fost scosi in balcon. Si-a dat demisiaguvernul condus de Dascalescu in fata multimii. Totodata cei deacolo, din sediul CC, fosti demnitari, care sustineau ca nu maisunt alaturi de Nicolae si Elena Ceausescu, au fost anuntatipopulatiei in piata... (...) Eram intr-un grup impreuna cu DanIosif, atunci cand acesta s-a adresat multimii. Apoi a fostmomentul când Nicolae si Elena Ceausescu au fost declarati dinacest balcon «calai ai poporului român». Daca vreti, acest momentpoate avea in mersul evenimentelor revolutiei din 1989 semnificatiaunui proces public, pentru ca sute de mii de oameni au scandatimpotriva cuplului dictatorial, parafându-le celor doi vinovatia.Am anuntat ca propun o structura provizorie, numita ConsiliulDemocratiei Nationale, din care faceau parte... Am inceput sacitesc. Fiecare nume era aclamat... Doina Cornea, Mircea Dinescu,Corneliu Manescu... Când am pronuntat numele lui Ion Iliescu, auinceput fluieraturi si murmure de dezaprobare. Am intervenit si amspus: «Ion Iliescu este directorul Editurii Tehnice si a fostpersecutat de Ceausescu». Lumea a aplaudat. Numele a fost acceptat.Am spus apoi ca acolo, in grupul celor din balcon, e si IlieVerdet. Huiduielile au fost violente si nu au putut fi oprite. Cândam spus ca generalul Vlad, seful Securitatii, care nu se afla inbalcon, doreste sa fie alaturi de noi si ca institutia care a facutatâta rau poporului român se alatura acum cauzei poporului, lumea aprotestat vehement câteva momente. Ilie Verdet si ceilalti fostidemnitari nu «au trecut examenul». Verdet, iritat, m-a apostrofat:«Nu trebuia sa stie lumea ce se intâmpla inauntru...» Am tacut oclipa, apoi i-am spus: «Nu puteti participa, nu va vor...» «Aigresit - a continuat Ilie Verdet - ca ai vorbit de IulianVlad»".

Fragment din volumul cu acelasititlu, in pregatire la Editura RAO

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO