DOSARE DECLASIFICATE / Aromânii balcanici şi bandele greceşti (II)

12 iul 2010 Autor: Catalin Fudulu

Patriarhul Ioachim al III-lea a protestat personal la Marele Vizir Ferid Paşa faţă de dreptul aromânilor de a-şi folosi propria limbă în şcoli şi biserici, menţionând că, de fapt, aromânii care urmau să beneficieze de prevederile iradelei gândesc şi folosesc ca limbă maternă greaca.

Cu toate astea, Abbdurrahman, ministrul otoman al Justiţiei şi Cultelor, a adresat o teskerea ministerială Patriarhului, aducându-i acestuia la cunoştinţă: "Valahii nu vor putea fi împiedicaţi de a celebra ceremoniile cultului lor de către preoţii lor şi în limba lor naţională, nici nu vor fi împiedicaţi de a se servi de această limbă în şcolile lor; că li se va fi permis de a-şi numi propriii lor muhtari, conform legilor în vigoare; că nimeni nu va putea tulbura, în exerciţiul funcţiunii lor, pe institutorii şi pe inspectorii învăţământului pe care comunitatea valahă i-ar numi, adresându-se - conform regulii stabilite - Ministerului Imperial al Instrucţiunei Publice, şi că, în fine, Valahii vor lua parte la alegerile membrilor Consiliilor Administrative". Ministrul turc al Justiţiei şi Cultelor nu a uitat să menţioneze că aromânii nu puteau să aducă modificări "la raporturile lor de supunere faţă de Patriarhat".

Nemulţumirea Patriarhului nu a fost atenuată, acesta propunând într-o şedinţă a Sfântului Sinod excomunicarea preoţilor români şi a tuturor creştinilor ortodocşi care ar apela la serviciile acestora.

La 3 iulie 1905, Sfântul Sinod a declarat nulă căsătoria dintre aromânul Teodor Marcu, din Ianina, şi Iulia Naum, motivându-şi decizia prin faptul că un preot român a oficiat slujba religioasă. De asemenea, preotul Eftimie şi diaconul Evghenie Profirecu au fost caterisiţi. Cei doi slujitori ai bisericii s-au rezumat să citească decizia Sfântului Sinod (4 iulie), considerând-o abuzivă şi precizând că vor continua să-şi îndeplinească atribuţiile religioase.

Grecii, nemulţumiţi de cererile cu caracter naţional ale aromânilor, s-au dedat la violenţe. Bande formate din greci şi plătite de către episcopii greci au început să atace comunităţile de aromâni în a doua parte a anului 1904. Preoţii şi profesorii aromâni au fost ameninţaţi cu moartea în condiţiile în care nu renunţau la folosirea limbii române şi, implicit, nu-şi închideau propriile şcoli şi biserici, urmând să le folosească pe cele greceşti. Astfel, aromânului Apostol Hagi-Gogu i s-a cerut într-o scrisoare de ameninţare să declare că este grec. "Să arzi în faţa victimelor tale cărţile româneşti, atât bisericeşti, cât şi şcolare, recunoscând greşeala ta şi nedreptatea ce le-ai făcut şi să ne scrii, comunicându-ne că ai executat toate acestea".

CATALIN PETRUŢ FUDULU (n. 15.09.1973). Doctor in istorie al Universitatii din Bucuresti (2006). A colaborat sau colaborează la revistele Angvustia, Acta Moldaviae Meridionalis, Document, Magazin Istoric, Historia (redactor în perioada 2002-2004), Dosarele Historia (redactor-şef în perioada 2002-2004), Dosarele Istoriei, Monumentul, Sangidava si Valahica, Ziarul de Duminica, însumând peste 250 de articole, publicate în periodice şi volume colective, si peste 20 de comunicari la sesiuni de comunicari stiintifice.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 16.07.2010

 
Cuvinte cheie:
dosare
, aromâni balcanici
, bande greceşti

Campurile marcate cu rosu nu sunt valide!

Comentariul a fost adaugat si va aparea dupa ce va fi moderat!

Comentariile vor fi publicate doar după moderarea acestora de către redactori. Nu vor fi publicate comentariile care conţin injurii, un limbaj licenţios, instigare la încălcarea legii, la violenţă sau la ură, precum şi acuzaţii fără acoperire. De asemenea, pentru o mai bună comunicare, vă rugăm să oferiţi o adresă de mail validă. Vă mulţumim!

zf.ro
Închide