Lucian Raicu
111 Scrisori din Paris
Institutul Cultural Român
Lucian Raicu (1934-2006) este unul dintre cei mai importanţi critici literari români postbelici. Din 1986 s-a stabilit împreună cu soţia sa, scriitoarea Sonia Larian (1931-2016), la Paris, unde a colaborat cu cronici la Radio France Internationale. „Principala calitate a lui Lucian Raicu, pe care o posedă într-un grad excepţional şi care ar putea fi definită prin cuvintele inteligenţă, capacitate analitică, perspicacitate, determină nu numai întreaga structură a criticii sale, ci şi obiectul şi finalitatea ei. Instrumentul îşi creează, în acest caz, domeniul asupra căruia se exercită un spaţiu de pătrundere nelimitat. Din care suprafeţele sunt, bineînţeles, excluse. Pentru criticul preocupat întotdeauna doar de partea ascunsă, mai greu accesibilă a operei, o cantonare, fie şi de moment, în locul comun sau într-un plan al evidenţei devine insuportabilă.” – Valeriu Cristea
Stelian Ţurlea
Magicianul în Pădurea Uitării
Editura Integral
Al treilea volum din seria de autor Stelian Ţurlea (au mai apărut anul trecut „Pasărea nopţii” şi „Daniel şi Dracula”). Ilustraţii de Cristina Ţurlea. Daniel şi grupul săi de prieteni/colegi pleacă într-o nouă aventură în căutarea unui remediu împotriva virusului uitării care-l atinsese pe unul dintre ei, micuţul Rareş. Trec prin ţinuturi fabuloase din jurul Branului, unde întâlnesc personaje faimoase care acţionează pe dos decât ştiu ei din basmele celebre – Albă ca Zăpada, Omul de Tinichea, Leul cel Laş, Pinocchio, Alice, Duhul din sticlă şi altele – dar şi personaje din mai recentele jocuri pe calculator, întâlnesc Magicianul gata să le dea o mână de ajutor şi descoperă în Castel monstrul Dracula pe care-l înving şi, odată cu el, înving şi virusul. Dragostea învinge uitarea.
Vasile Dâncu
75 de poeme
Editura Şcoala Ardeleană
Poet autodidact, Vasile Dâncu s-a născut în comuna Runcu Salvei din judeţul Bistriţa-Năsăud la 11 mai 1939. A publicat mai multe volume de versuri.
„Asemeni dealurilor împădurite ale Anei Blandiana, sfere pe jumătate ascunse în pământ, poezia locuirii de la Runcu Salvei «ascunde» deasupra ei o cupolă aproape trufaşă în conştiinţa de sine, cupola tuturor depărtărilor cărora le e temelie. Aceste adevăruri alunecă discret-şugubăţ printre versuri. Ţăranul cu acces la verbul «domnilor» are, până la un punct, ceva din Ion Creangă. Stăpâneşte şi el arta disimulării. Rezolvă însă pe dos chestiunea dublei apartenenţe. Nu duce satul cu el în lume, ci aduce lumea în satul lui.” – Irina Petraş
Vladimir Streinu
Ion Creangă
Editura Bibliotheca
Monografia datorată lui Vladimir Streinu a apărut în anii comunismului, a fost un simplu accident al existenţei autorului, care nu va trăi să-şi vadă tipărită cartea. Date generale referitoare la viaţa sa şi activitatea criticului ne sunt, pe larg, oferite în cartea ce urmează sub condeiul scrupulos mânuit de Ileana Iordache-Streinu. Este, deci, de ţinut seama că, venind din cel de-al şaptelea deceniu al secolului trecut, studiul lui Vladimir Streinu poate fi considerat şi ca punând concluzii sumei discuţiilor ce s-au purtat în temă, pe crestele a două veacuri, întru cea mai bună înţelegere a unei opere care numai aparent s-ar înfăţişa ca deschisă către o directă lectură, din partea celui mai îndrăgit dintre povestaşi. Ceea ce nu înseamnă că foarte cuprinzătoarea cercetare întreprinsă de Vladimir Streinu s-a concentrat în zona unor dispute şi polemici din prea bogata bibliografie privindu-l pe Ion Creangă. Din câte am înţeles, parcurgând convenţional numita microbiografie dedicată humuleşteanului, intenţia analistului a fost una pur hermeneutică, singurul element depăşitor fiind farmecul intrinsec al înseşi scriiturii biografului.
Oana Safta
Detenţia politică şi literatura
Muzeul Literaturii Române
Cartea Oanei Safta intră în seria unor studii consacrate analizei contextului istoric şi a operelor rezultate în urma experienţei carcerale trăite de scriitorii români şi a experienţei exilului. Această lucrare se alătură unor lucrări consacrate care tratează (în variatele lui forme) acelaşi subiect: Literatura autobiografică. Puşcăria la români, Poarta Neagră (Mircea Anghelescu), Gulagul în conştiinţa românească (Ruxandra Cesereanu) sau Memorialistica sau trecutul ca reumanizare (Dan C. Mihăilescu). Studiul de faţă se constituie sub forma unei „mini-monografii” a literaturii şi paraliteraturii scrise de scriitorii care au trăit experienţa închisorii în perioada comunismului, urmărind atât analiza scrierilor pe care le pune sub eticheta „literaturii de frontieră”, cât şi analiza contextului istoric în care au avut loc evenimentele care au generat operele. Printre scriitorii avuţi în vedere în studiul de faţă se numără I.D. Sîrbu, Petre Pandrea, Alice Voinescu ş.a.
Cătălin Mihuleac
Ultima ţigară a lui Fondane
Editura Polirom
Cartea conţine treisprezece microromane halucinante cu miez evreiesc. „Savuroase, surprinzătoare în balansul lor continuu de la tristeţe la veselie, de la moarte la viaţă, de la resemnare la speranţă, ele îmbină într-un dozaj misterios ficţiunea cu realitatea istorică. Aceste scrieri sunt indisolubil legate de America de peste pogrom, romanul bestseller bazat pe documente de epocă tulburătoare din România interbelică. Noul volum surprinde o multitudine de planuri şi situaţii, învăluite metaforic în norii ultimei ţigări fumate de Fondane, înainte de execuţia sa de la Auschwitz. În ipostazele de victimă, călău ori simplu figurant apar, alături de oameni obişnuiţi, Benjamin Fondane, Marilyn Monroe, Gheorghe Gheorghiu-Dej, Adolf Eichmann, Emil Cioran, primarul Cernăuţiului, Traian Popovici sau cuplul Billy Wilder & I.A.L. Diamond.”
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
