ECONOMIE/ A Treia Forta: Economia libertatii (V). Luminita de la capatul tunelului

Continuam publicarea de fragmente din antologia intitulata"A Treia Forta: Economia libertatii - Renasterea Romanieiprofunde" in pregatire la Editura Logos. Antologia va filansata, in prezenta coordonatorului ei, profesorul si economistulamerican John Medaille, pe 26 noiembrie 2009, la Sala Rapsodia dinBucuresti, in completarea spectacolului "Toti cinci" al CompanieiDan Puric. Cartea schiteaza doctrina economica a miscariipersonalist-conservatoare si este rodul mai multor autori deprestigiu. (Pentru usurarea lecturii, am eliminat notele desubsol).

Prezenta criza economica nu va fi fost cu totul zadarnica dacale va aminti oamenilor ca initiativele pornite de la firul ierbiipot invinge si cele mai teribile adversitati. In 1941, duparavagiile suferite de tara Bascilor in timpul Razboiului Civil dinSpania, un tanar preot, Don Jose Maria Arizmendiarrieta, a fosttrimis de episcopul sau in micul oras industrial Mondragon.Arizmendiarreta, de curand eliberat dintr-un lagar, fusese cat pece sa fie executat de regimul lui Franco. In Mondragon, de-a lungula cincisprezece ani, Arizmendiarreta a pus bazele unui complexindustrial, agricol, de comert, constructii si servicii in care cei260 de lucratori erau in acelasi timp si proprietari. Printr-oactivitate pastorala sustinuta, o organizare eficienta "la firulierbii" si o munca de educatie care viza dezvoltarea simtuluicomunitar si ridicarea nivelului profesional, Arizmendiarreta areusit sa creeze complexul de cooperative si entitati asociatecunoscute astazi in toata lumea drept Corporatia CooperativeleMondragon (CCM).

De la infiintarea sa, in 1956, pana la mijlocul anului 2008,CCM s-a dezvoltat intr-atat incat a ajuns, ca marime, al sapteleagrup de afaceri din Spania. Vanzarile anuale au crescut intre 2006si 2007 cu 12,4%, cifrandu-se la circa 20 de miliarde de dolari,iar forta de munca a crescut cu 24%, de la 83.601 la 103.731 depersoane. Exporturile industriale au crescut cu 8,6% si atingeau56,9% din vanzarile cooperativelor. Corporatia CooperativeleMondragon detine, in nume propriu sau in parteneriat, 114 firme, peteritoriul Spaniei sau in strainatate.

Ca si alte firme, cooperativele Mondragon au fost puternicafectate de criza mondiala. In prezent, membrii lor strang cureauasi recurg la actiunile de solidaritate care le-au permis in trecutsa infrunte crize economice majore. De exemplu, in 2008, lucratoriiproprietari ai cooperativei Fagor au decis sa renunte la prima deCraciun si sa-si micsoreze salariul lunar cu opt la suta. Dupa cuma declarat Mikel Zabala, directorul de Resurse Umane al CCM:"Suntem companii private care functioneaza pe piata, ca toatalumea. Suntem expusi acelorasi conditii ca si competitorii nostri".Care sunt atunci atributele succesului remarcabil inregistrat decooperativele Mondragon?

Pietrele de temelie ale CCM sunt cooperativele industriale.Cooperativele industriale sunt operate de lucratorii in a carorproprietate se gasesc. Lucratorii isi impart in mod egalprofiturile obtinute de cooperative - la nevoie si pierderile - siparticipa in mod egal la administrarea lor. Acest lucru esteposibil datorita structurilor si sistemelor unice de administraresi management financiar pe care le-au dezvoltat cooperativele. Indomeniul administrarii, lucratorii isi spun cuvantul in primul randin Adunarea Generala, unde se discuta performantele cooperativei sise stabilesc directiile ei de dezvoltare. Lucratorii aleg deasemenea Consiliul director, care conduce afacerile cooperativeiintre adunarile generale, si o Comisie de cenzori - cunoscuta sisub numele de "Comitetul de supraveghere" - care monitorizeazatranzactiile financiare si modul de aplicare a directiilor sistrategiilor deja stabilite. Doar membrii cooperativei - cu totii,lucratori - pot vota, fiecare membru dispunind de un singurvot.

Candidatii sunt alesi pe patru ani si nu primesc compensatiipentru munca lor din Consiliu, continuand sa incaseze salariilenormale. sedintele de Consiliu se tin de obicei inainte deinceperea zilei de munca. Consiliul desemneaza un manager alcooperativei pe baza unui contract pe patru ani, care poate fireinnoit dupa o analiza obligatorie, intreprinsa de catre Consiliu,a activitatii sale. Managerul poate sa participe la sedinteleConsiliului in calitate de consultant, dar nu este nici membru alacestuia si nici nu poate vota. Exista un Consiliu managerial, undese intalneste lunar conducerea executiva a cooperativei. Separareadintre Consiliul director si Consiliul managerial reflecta in modclar distinctia pe care o fac cooperativele intre functia deconducere, care este prerogativa membrilor ei, si desfasurareaoperatiunilor care intra in responsabilitatea managementului.

Un organism de decizie - Consiliul social - este ales anual,de catre si dintre membrii unor grupuri de douazeci, treizeci delucratori angrenati direct in productie. Membrii Consiliului socialsunt alesi pe termen de doi ani si pot fi realesi. Consiliul socialeste o structura care se remarca in mod deosebit prin contributiasa la bunastarea cooperativei. Consiliul director ii reprezinta pemembrii unei cooperative in primul rand in calitatea lor decoproprietari, iar Consiliul social ii reprezinta in primul rand calucratori. De fapt, Consiliul social include functia sindicala,ceea ce le permite membrilor sa monitorizeze, sa puna sub semnulintrebarii si - daca este necesar - sa se opuna politicilorstabilite de Consiliul director si de manangement. Consiliul socialeste o structura consultativa pe langa Consiliul director si seocupa de problemele de productie si personale - de exemplu, duratazilei de lucru, evaluarea si clasificarea functiilor, protectiamuncii -, probleme pe care Consiliul director trebuie sa le ia inconsideratie inainte de hotari in privinta lor. In ultimii ani,unele cooperative au imputernicit Consiliile sociale sa-ireprezinte pe membrii lor la negocieri cu Consiliiledirectoare.

Castigurile unei cooperative Mondragon revin exclusivmembrilor. In loc de salariu, membrii sunt platiti cu avansurilunare din venitul pe care cooperativa anticipeaza ca-l va obtine.Exista si doua avansuri exceptionale, dictate de traditia spaniola,pentru Craciun si pentru perioada vacantei de vara. Cooperativelerespecta un "principiu al solidaritatii externe" potrivit caruianici un avans nu trebuie sa depaseasca, decat intre limite binestabilite, salariile platite de firmele private din vecinatatepentru o munca similara. Nivelul avansului platit fiecarui membrueste determinat in primul rand de valoarea muncii pe care Consiliulsocial o atribuie fiecarei post. Diferenta maxima care poate existaintre cel mai mare si cel mai mic avans este de opt la unu. Din1956 pana in anii 1990, s-a calculat ca puterea de cumparare amembrilor cooperativelor Mondragon a crescut cu aproximativ250%.

O alta parte din veniturile cooperativei le revine membrilorsub forma de capital. Structura capitalului a fost gandita in asafel incat sa-l constientizeze, in cel mai inalt grad, pe fiecaremembru cu privire la calitatea sa de actionar al cooperativei. Ca oconditie a intrarii in cooperativa, fiecare membru trebuie sa aducaun capital propriu, actuala "taxa de intrare" fiind de 12.500 dedolari. Platile se fac pe baza unei contributii initiale de 25%,urmate de rate lunare. Apoi cooperativa creeaza pentru noul membruun cont de capital in care se varsa 70% din contributia initiala.Sumele din contul de capital cresc datorita dobanzii convenite siin urma creditarii lor anuale cu - sa spunem - 40% din profitulcooperativei, repartizat membrilor in functie de treptele desalarizare si de orele lucrate. Membrii cooperativei pot sa ridicedobanda acumulata in cont sau o pot folosi drept garantie pentru aobtine imprumuturi pentru nevoi personale, dar capitalul de baza nupoate fi in general retras decat in caz de demisie sau pensionare.Circa 50% din surplusul cooperativei merge la fondul permanent derezerva - in timp ce legea spaniola cere ca doar 10% din profit safie pus deoparte pentru scopuri sociale si educationale.Cooperativa care inregistreaza pierderi poate sa le ceara membrilorsa reinvesteasca avansul pentru Craciun si cel pentru vacanta devara. Sau poate sa le ceara membrilor sa renunte la dobanda pe careo primesc pentru capitalul lor. In cazuri extreme, valoareacapitalului detinut de fiecare membru poate fi diminuata sau redusadrastic.

Nu este de presupus ca modelul Mondragon poate fi transplantatintegral in alte tari. Sa luam doar mesajul de speranta pe careni-l transmite si sa studiem, cu mintea deschisa, acele aspecte aleexperientei Mondragon care s-ar potrivi cu nevoile sicircumstantele noastre. Arizmendiarrieta a rezumat filozofiaMondragon: "Construim calea pe care mergem". Problema care se punein aceste timpuri grele este daca ne vom construi viitorul pe careni-l dorim - daca vom restaura controlul asupra vietilor sidestinelor noastre prin mijloacele fratietatii cooperatiste, acaror aplicabilitate Mondragon a demonstrat-o cu prisosinta - sauii vom lasa pe altii sa ne decida viitorul.

(Trad. de Ovidiu Hurduzeu)

Race Mathews: economist australian, fost parlamentar siministru in cateva cabinete laburiste. Actualmente esteSenior Research Fellow la Facultatea de Business si Economiea Universitatii Monash. Numeroase articole si lucrari incolaborare. Volume: "Australia's First Fabians:Middle-Class Radicals", "Labour Activists and the Early LabourMovement"(1994), "Jobs of Our Own: Building aStakeholder Society "(1999)

(Textul acesta a fost scris special pentru aceasta traducerein romaneste)

Daca atat comunismul, cat si capitalismul sunt acumdiscreditate, exista oare alte cai de a organiza activitateaeconomica? In ce directie sa ne indreptam pentru a gasi un raspuns?Exista totusi o metoda care este conforma atat cu natura umana catsi cu justa intelegere a libertatii si binelui intregii societati.Aceasta este distributismul - un mod de organizare aeconomiei care cauta sa puna proprietatea privata in serviciuladevaratului bine, cel care este atat in folosul proprietarilor catsi al comunitatii. Distributismul promoveaza o larga raspandire aproprietatii productive, cautand, atat cat permite practica reala,ca activitatea economica, toate functiile noastre productive sicomerciale sa fie duse la implinire de catre operatori-proprietari.Aceasta situatie promoveaza binele in mai multe feluri.

Acolo unde o tara are norocul ca proprietatea rurala sa fie inmare masura dispersata, cum este Romania, exista deja o excelentabaza pentru distributism. Continuand ideile unor personalitatiprecum Mihalache si Maniu, se poate promova si reinsufleti procesulunei redistribuiri a proprietatii, acolo unde procesul a fostslabit sau eliminat, dupa care buna distribuire a proprietatii sepoate extinde si la alte regiuni. Fara a ne pronunta in calitate despecialisti ai economiei bazate pe asa-zisa revolutieinformationala din ultimele decenii - ma gandesc in primul rand laInternet - putem totusi remarca faptul ca revolutia informationalaa creat posibilitatea unei organizari descentralizate a vietiicomerciale - descentralizare nu numai a locurilor de munca. Estevorba de existenta si interactiunea dintre mii de firme mici.Pentru a transforma o asemenea economie distributista in realitate,ce este de facut in domeniul juridic dar, mai ales, in sferaculturala?

In ceea ce priveste ordinea juridica, modelul economicdominant in Occident este cel al marilor corporatii care, datoritamarimii si puterii lor financiare, pot sa exercite o considerabilainfluenta asupra politicienilor si mediilor de informare. Legeatinde sa favorizeze aceste mari entitati. Astfel, asa cum si-au datseama si reformatorii agrarieni, legea trebuie sa-i favorizeze inmod explicit pe micii intreprinzatori. Iata ce scria I. Mihalache:"Legislatia noastra agrariana este inspirata din idealul uneiRomanii taranesti… cu mici proprietati in calitate de agentitipici; proprietatea mijlocie va putea exista intr-o masuralimitata iar marea proprietate va fi abolita". Este de la sineinteles ca aceste idealuri pot fi adaptate dupa necesitate sitransferate in alte sectoare ale economiei. Totusi, daca ordinealegislativa nu sprijina aceste notiuni, un sistem de proprietatibine distribuite va fi intotdeauna instabil si in pericol de a firasturnat de o invazie de mari capitaluri autohtone sau straine.Unui guvern n-ar trebui sa-i fie rusine sa adopte un asemeneaobiectiv, chiar daca este privit drept "perimat" de statele maiputernice.

Toate acestea aduc in discutie problema culturii. Care suntidealurile culturale ale unei natiuni? De unde provin? Se trag eledintr-o conceptie justa asupra naturii umane si din cele mai bunetraditii ale acelei natii? Nu cumva deriva dintr-un ideal culturalexportat in mod agresiv de alte tari, mai ales de acele tari careisi ascund deseori profundele dificultati sociale si economice subpoleiala unei culturi trufase? Foarte mult de­pinde de recastigarearapida a increderii in propria cultura, o incredere care sa lepermita oamenilor sa-si mentina traditiile si felul lor de viata sigandire. De-a lungul timpului, acestea si-au dovedit justetea desiacum importante forte economice si politice vor sa le distruga. Unadintre modalitatile prin care o tara confruntata cu aceste forteostile isi poate reafirma incre­derea in propriile sale traditiieste sa se alature acelor curente culturale care au existat intrecut chiar in tarile care acum predica altceva. De exemplu,intreaga Europa a avut candva o economie asemanatoare celeidistributiste. In fata atator pato­logii ale vietii moderne, cinear putea spune ca Europa a facut o alegere inteleapta? Pana in 1950chiar si Franta a fost o societate formata din mici ferme siateliere. Europa n-ar mai fi Europa fara un asemenea trecut si omare parte din ceea ce este caracteristic si fermecator in culturaeuropeana se datoreste supravietuirii unor elemente de viatadistributista.

Daca romanii vor cu adevarat, au posibilitatea saimpamanteneasca distributismul in tara lor. Si vor dori doar dacase vor convinge ca-i lucrul cel mai bun de facut, ca vor putea fiinvinse toate obstacolele ce le stau in cale. Dar nici Romania sinici alta tara care o va lua pe calea cea dreapta nu va permitecelor tematori si celor care-si urmaresc doar interesul sa leincurce planurile si sa-i intoarca din drum. Orice actiune innumele unui adevarat bun uman nu este doar in interesul unui singurpopor, ci si al intregii umanitati, al tuturor oamenilor plamaditide Dumnezeu din tarana.

(Trad. de Ovidiu Hurduzeu)

Thomas Storck: economist si ganditor catolic. Sute dearticole in prestigioase publicatii catolice. Volume: "TheCatholic Milieu" (1987),"Foundations of a Catholic Political Order"(1998),"Christendom and the West" (2000).