Ziarul de Duminică

Efectul yo-yo/ de Alexandru Ciolan

Efectul yo-yo/ de Alexandru Ciolan

Autor: Alexandru Ciolan

15.06.2011, 23:25 491

Yo-yo (ortografiat şi yoyo), numele contemporan pentru disculcare urcă şi coboară pe o sfoară, jucărie simplă şi veche de cândlumea, apare (incredibil!) într-un dicţionar românesc de-abia înanul 2000 (în Marele dicţionar de neologisme al lui FlorinMarcu).

Jucăria pare a se fi născut, ca atâtea alte lucruri, în Chinaantică, cu vreo mie de ani înainte de Hristos şi era pe atunci dinfildeş şi fir de mătase. Cinci secole mai târziu, în Grecia, pictatpe un vas, aflăm un băiat care ţine în mână un diskos, undisc atârnat de o sfoară (foto 1). După multe veacuri în care nuştim mai nimic despre soarta jucăriei, Europa o redescoperă şi facedin ea un obiect de alungat plictisul aristocratic. Un portret dela sfârşitul secolului al XVIII-lea îl înfăţişează pe cel ce ar fitrebuit să devină Ludovic al XVII-lea al Franţei (mort înînchisoare la vârsta de zece ani) ţinând în mâna dreaptă ceea ce senumea un bandalore (foto 2). Tot cubandalore se juca, la 1791, şi o cochetă pariziancă(foto 3). Pe generalul Lafayette, pe contele Mirabeau şipe Napoleon jucăria îi ajuta să-şi adune gândurile. Peste CanalulMânecii, viitorul George IV se joacă şi el, într-un portret, cu unquiz.

Atât jucăria actuală, cât şi numele ei nu ne vin însă pefilieră eropeană, ci de peste mări şi ţări: din Filipine şi dinStatele Unite. În tagalog, limba vorbită în insula Luzon,yo-yo înseamnă "du-te-vino", iar legenda urbană ţesută înanii '30 de producătorul nord-american al jucăriei pretinde că arfi fost iniţial o armă, inspirată de modul de a vâna alcameleonului: desfăşurându-şi limba, acesta înhaţă prada, după careîşi înfăşoară la loc limba în gură. Ascunşi în copaci, filipineziiar fi aruncat asupra vânatului o piatră aflată la capătul uneicorzi din liane. Dacă rata ţinta, piatra revenea, cuminte, asemeneabumerangului, la vânător. Existenţa armei nu a fost dovedită, daryo-yo era în Filipine cea mai populară jucărie, pecare şi-o construia orice copil.

Istoria jucăriei în forma actuală începe în 1928, când unimigrant filipinez, Pedro Flores, deschidea în Santa Barbara,California, o fabrică de yo-yo. Două au fost inovaţiile careau asigurat succesul produsului: sfoara nu mai era legată de axulcare uneşte cele două discuri de lemn, ci făcea o buclă în jurullui, permiţând discurilor, odată ajunse la capătul aţei, să serotească de câteva ori înainte de a face cale-întoarsă pe sfoară însus. Se deschideau în felul acesta noi posibilităţi de manevrare,încurajând improvizaţia. A doua idee care a contribuit la carieraglorioasă a jucăriei a fost aceea de a organiza concursuri dotatecu premii. După numai un an, Flores deschidea în California altedouă fabrici de yo-yo, pentru ca în 1932, în plină criză,să-i vândă afacerea lui Donald Duncan contra sumei, uluitoarepentru vremurile acelea, de 250 de mii de dolari. Geniu almarketingului, Don Duncan a creat o echipă de experţi în folosireajucăriei care băteau ţara în lung şi-n lat, făcând demonstraţii devirtuozitate. Ziarele magnatului Hearst făceau gratuit reclamăconcursurilor de yo-yo, la care intrarea era liberă, cu condiţia sădovedeşti că eşti abonat la ziar… Cu asemenea campanii, nu e demirare că America s-a lăsat contaminată de yoyomanie. În anul deglorie 1962, la o populaţie de 40 de milioane de copii cât aveauStatele Unite, s-au vândut 45 de milioane de jucării yo-yo - şis-ar fi vândut şi mai multe dacă oferta ar fi putut ţine pasul cucererea…

În 1965, în urma unui proces, Duncan a pierdut dreptul dea mai folosi marca yo-yo, instanţa hotărând că termenul devenise,prin folosire, un cuvânt al limbii comune, care desemna joculînsuşi. Trei ani mai târziu, în 1968, firma era vândută cătreFlambeau Inc, fabricantul de până atunci al modelelor de plastic,care continuă să le producă şi astăzi. Diferite inovaţii tehnice auperfecţionat neîncetat jucăria: profilul în formă de fluture,introducerea pe ax a rulmenţilor (primii care au făcut-o au fostsuedezii), materiale preluate din industria aeronautică etc. etc.Culmea gloriei a fost atinsă în 1985, când NASA a îmbarcat penaveta Discovery un yo-yo pentru a studia efectele microgravitaţieiaspra felului în care se roteşte. (Se roteşte, dar mai încet.)

În toată lumea se organizează competiţii naţionale şi regionalede yo-yo, iar Campionatul mondial se desfăşoară anual în Orlando,Florida, la sfârşit de iulie şi început de august. Există şi o"Capitală Mondială a Yoyo-ului" (oraşul Luck, din Wisconsin), şi o"Zi a yo-yo-ului din Statele Unite" (6 iunie, ziua de naştere a luiDon Duncan). Există cluburi şi asociaţii ale iubitorilor de yo-yo,există colecţionari de yo-yo, există magazine specializate învânzarea de yo-yo…

Devenit, în conştiinţa publică, un simbol al mişcărilor dedu-te-vino, al creşterilor şi descreşterilor rapide, yo-yo a intratîn ultimul timp în limbajul folosit de dieteticieni pentru a seface ascultaţi şi înţeleşi. Sugestiva sintagmă efectul yo-yo(engl. yoyo effect) a fost creată de Kelly D. Brownell de laYale University, expert în probleme de obezitate (foto 4), pentru adesemna creşterea în greutate de după o nemiloasă luptă cukilogramele: "Fenomenul de îngrăşare după o cură de slăbire, numit«efect yo-yo», este responsabil de apariţia a numeroase probleme desănătate." (G. 11 IV 07 p. 12).

Cu yo-yo ne jucăm sau nu ne jucăm, dar cu efectul yo-yo nu e dejoacă…

Exemplificări şi datări pentru sensurile şi cuvintele noi dinacest articol veţi găsi în ediţia a treia a DCR (Dicţionarul deCuvinte Recente), aflat în pregătire la Editura Logos.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO