Ziarul de Duminică

Eminesciana/ de Ziarul de duminică

Galerie foto

Galerie foto

Autor: Ziarul de Duminica

04.08.2016, 23:58 129

În ultimii doi ani, colecţia Eminesciana a Editurii ieşene Junimea s-a îmbogăţit cu o seamă de titluri foarte importante, pe care le amintim mai jos:

 

Virginia Blaga – Intratextualitatea în opera lui Mihai Eminescu: Ipoteza cărţii se referă la posibi­litatea citirii intertextului în cheia Mitului Eternei Reîntoarceri (MER) eliadian.

Valentin Coşereanu Ipoteşti sau realitatea poeziei. Autorul e muzeograf-cercetător şi publică acum un studiu despre ceea ce am putea numi spaţiul eminescian sau semnele (elementele realului) care preced şi, poate, influenţează creaţia poetului.

Constantin Cubleşan Eminescu în exegeze critice. Criticul şi istoricul literar clujean se află la al zecelea volum de inventariere şi evaluare critică a scrierilor eminescologilor.

Gellu Dorian, Emil Iordache Paşii poetului (ediţie definitivă). Un reportaj-eseu excepţional, în care autorii – ei înşişi poeţi şi critici literari – reconstituie itinerariile naţionale şi europene ale lui Eminescu.

I.D. Marin Eminescu la Ipoteşti. Ediţie definitivă, completată, în colaborare cu  familia autorului.

George Vulturescu „Complexul Ghilgameş” Eseu despre motivul prafului în opera lui M. Eminescu. O lectură inedită a textului eminescian, axată pe un motiv poetic cel puţin surprin­zător – cel al prafului.

Valentin Coşereanu, Pompiliu Crăciunescu Odiseea manuscriselor Eminescu (vol. I, II, III). Prefaţă de Eugen Simion. O antologie de texte privitoare la manuscrisele lui Eminescu.

 

Iată şi cele mai recente apariţii în „Eminesciana”:

Alexandru Zub – Eminescu glose istorico-culturale. Ediţia a doua, întregită.

Eseul ce urmează, integrabil în colecţia Eminesciana a Editurii Junimea, comportă o mică istorie, de un anume interes, nu doar pentru specialişti. Autorul explică într-un preambul:

„Cu ceva timp înainte de centenarul morţii lui Eminescu, am fost invitat de Modest Morariu, din partea Editurii Meridiane, să mă ocup de o antologie tematică, una destul de cuprinzătoare pentru a interesa şi un public nespecialist, dar iubitor de cultură, istorie, artă. O atare misiune putea fi încredinţată, atunci, mai curând echipei de eminescologi din capitală (P. Creţia, D. Vatamaniuc ş.a.), care gestiona seria de opere începută de Perpessicius, dar momentan s-a crezut că e cazul să se facă apel la experienţa mea textologică. Publicasem, între altele, cărţi de Kogălniceanu şi Pârvan care mă reco­mandau, cumva, pentru o asemenea misiune. Am primit-o bucuros şi onorat, urmând ca volumul antologic să apară în 1989, anul centenarului. Câţiva colegi de la Institutul ieşean de Istorie (şi Arheologie), anume Sorin Antohi, Ştefan Lemny şi Ioan Saizu, au primit să participe la realizarea proiectului, pe seama unei schiţe tematice convenite şi a metodologiei de rigoare. Ediţiile precedente şi mai cu seamă preţiosul Fragmentarium, scos în 1981 de Magdalena Vatamaniuc, cu o introducere amplă semnată de D. Vatamaniuc, au fost puse, fireşte, la contribuţie. S-a ajuns astfel la un material de peste o mie de pagini, structurat tematic şi trimis la Editură, unde însă a încăput pe mâna unui redactor nu prea interesat de proiect, poate şi fiindcă iniţiatorul său, Modest Morariu, ne părăsise de tot între timp, adăugându-se, cum se spune, ad patres. A survenit apoi marea schimbare din Decembrie ’89, iar concomitent şi o nouă conducere la editură, director ajungând anume istoricul de artă Daniel Barbu, cu care am discutat posibilitatea finalizării volumului. A trebuit să retrag însă dactilograma, motivat şi de faptul că un grup de colegi, în frunte cu Gh. Buzatu, publicaseră deja «materialul», sensibil extins, sub titlul Eminescu: sens, timp şi devenire istorică, în două volume din seria Românii în istoria universală (Iaşi, 1988 şi 1989). Nu mai era cazul să insist pentru realizarea proiec­tului de la Editura Meridiane.

La ceva mi-a servit însă pregătirea antologiei, fiindcă am putut folosi introducerea la volum într-un eseu, Eminescu: glose istorico-culturale, scos la Editura Enciclopedică Gheorghe Asachi din Chişinău, condusă atunci, în 1994, de un devotat al culturii române, Iurie Colesnic, autorul monu­mentalei serii de micromonografii Basarabia necunoscută. Am dedicat acel volum (157 p.) «amintirii lui Aurelian I. Popescu», fost coleg de facultate şi de recluziune politică, stins din viaţă intempestiv, pe când exercita un mandat de senator în Parlamentul ţării. Omagiam astfel marea lui pasiune «întru Eminescu» şi un devotament inegalabil pentru cauza naţională. Ca motto, am socotit oportun să reproduc o sentinţă memo­rabilă, cu aer biblic, din recuzita eminesciană: «În sudoarea frunţii tale te vei cunoaşte». Era un îndemn a cărui motivaţie se cade a fi estimată prin raportare la sloganul «Noi muncim, nu gândim», care mai persista, bulversant, în lumea românească.

Alcătuit din trei părţi (I. Orizont sociocultural; II. Teme, conexiuni, accente; III. Note de lectură), volumul menţionat n-a avut un ecou pe măsura aşteptărilor, poate şi fiindcă începuseră cumva contestările unor critici, mai ales juvenili, iar curând şi demitizări sistematice, ultima pusă în circulaţie, cu mare aplomb mediatic, fiind cea semnată de Lucian Boia, Mihai Eminescu, românul absolut: facerea şi desfacerea unui mit, Humanitas, 2015, sintagma «românul absolut» fiind preluată de la Petre Ţuţea, el însuşi un apărător pasionat al românismului.

Iniţiind o nouă ediţie a volumului Eminescu, glose istorico-culturale, am inclus şi câteva texte noi, elaborate ocazional, dar solidare ideatic cu ansamblul. Ele pot fi regăsite în partea finală, cu precizările bibliografice de rigoare: 1) Eminescu şi identitatea naţională; 2) În căutarea lui Eminescu, la Putna şi mai departe; 3) Eminescu secvenţă editorială; 4) «Geniul poporului» şi identitatea naţională; 5) Eminesciana. Pe marginea noii serii.”

 

Mihai Eminescu – Răsai asupra mea…/Spunta sopra di me… Ediţie bilingvă

Versiune italiană, antologie critică, prefaţă şi postfaţă de Geo Vasile.

„Ne dorim ca eventualul cititor italofon, instruit şi modelat în incomparabila tradiţie poetică pe care autori moderni continuă să o cultive în chip strălucit, să identifice şi să aprecieze «sunetul perfecţiunii» al acestui intens şi rafinat univers artistic oferit de poetul român.”

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO