Intrarea Transilvaniei sub stapanirea ImperiuluiHabsburgic, la sfarsitul secolului al XVII-lea, a insemnatinceputul unui proces de subordonare a institutiilor transilvaneCurtii de la Viena.
Aparatul de stat pe careimperiul intentiona sa-l mentina in Transilvania necesita costurimari, sursa cea mai importanta de venituri fiind fiscalitatea,stabilirea unor impozite potrivit cu resursele. Efectuarea unorconscriptii fiscale era stringenta. Prima a avut loc la 1696 (dar afost ultima conscriptie pe porti). Era nevoie de o conscriptiefiscala generala.
Intre conscriptiile generaleefectuate in Transilvania in secolul al XVIII-lea, aceea din 1750este si cea mai bogata in date, si cea mai precisa in informatiilepe care le ofera. Ea a avut si aplicabilitate practica, prinintroducerea unui nou sistem de impozite, numit SysthemaBethlenianum. Conscriptia fiscala de la 1750 a devenit temeiulsistemului fiscal vreme de un secol, pana la revolutia de la 1848.Inceperea publicarii acestui text ("Conscriptia fiscala aTransilvaniei din anul 1750"*) este un act de marecultura.
"Conscriptia..." se compune dindescrierea in limba latina a fiecareia dintre cele 2.001 localitatiurbane si rurale conscrise si din tabelele care inscriu nominaltoate familiile contribuabile, cu locuintele si bunurile detinute,cu structura socio-profesionala si obligatiile pe care le au fatade stat. Tabelele cuprind si sediile pustii, nelocuite, cuveniturile si datoriile publice ale localitatilor respective. Intotal sunt 33.000 de file de manuscris care se pastreaza in ArhivaGuberniului Transilvaniei din Arhivele Nationale Ungare de laBudapesta. Materialul a fost adus in tara sub forma a 47 de role demicrofilm, in anul 1994, cu sprijinul Fundatiei Soros. Intregfondul urmeaza a fi publicat intr-o colectie.
Volumul de fata, in doua parti,deschide colectia si include textul integral in limba latina aldescrierilor celor 2.001 de localitati conscrise, insotit detraducerea in limba romana, precedata de un studiu introductivamplu, completat cu 3 anexe, 22 de tabele si 5 harti. Exista,fireste, si un indice de locuri. Cele 2.001 localitati suntrepartizate in comitate si districtul Fagaras, districte si scaunesecuiesti, precum si in localitati cu statut fiscal special inclusein categoria locurilor taxale. Din totalul localitatilorspecificate, 50,2 la suta aveau populatie romaneasca, 34,2 la sutasaseasca, 6,5 la suta maghiara. Este cea mai cuprinzatoareconscriptie pentru ca inscrie preotii, iobagii, vaduvele, pe cei cupamant si pe cei fara pamant, fiecare cu starea lui; descrieasezarile (loc muntos, deal, ses etc.), potrivit sau nu pentrucastig; spune din ce traiesc oamenii (agricultura, viticultura,pomicultura), unde se duc/vand produsele lor, care sunt targurilecele mai apropiate si cum arata ele, cum sunt recoltele, cat grau,vin, fructe se obtin pe an, cat ar costa fiecare cantitate,intinderea padurilor, a pasunilor etc. etc.
"Descrierea celor 2.001 delocalitati incluse in Conscriptia fiscala din 1750 - spun autoriiin studiul introductiv - ofera o bogata informatie asupra acestoradin punctul de vedere al cadrului natural, al componentei etnice sisocio-porfesionale a locuritorilor, al principalelor ramurieconomice practicate. Dincolo de datele cuantificabile statisticdespre elementele care au stat in centrul interesuluiconscriptorilor in vederea realizarii unei baze solide si demne deincredere pentru viitorul sistem fiscal preconizat alprincipatului, descrierile includ si aprecieri ale celor ceefectueaza conscriptia privitor la relatiile sociale, etnice,confesionale din cadrul unora dintre localitatile descrise, chiardaca aceste domenii nu au fost specificate in instructiunileimperiale care au prescris si directionat mersul lucrarilor. (...)Sunt de interes datele din descrieri privind statutul cleruluiromanesc, surprins intr-un moment complex al optiunii intretraditia ortodoxa de lunga durata si tentatia Unirii religioase caposibilitate deschisa de politica oficiala a reformismului austriacin vederea unei ameliorari a pozitiei economice, sociale sipolitico-juridice a acestei categorii si a natiunii careia iiapartine. (...) In sfarsit, testul descrierilor ofera o imaginerelevanta asupra nivelului de stapanire si utilizare a culturiilatine la nivelul elitei birocratice jurisdictionale, de nivelmediu, din provincie, care efectueaza conscriptia si elaboreazatextele ce descriu cele constatate."
*) Academia Romana, Institutulde Istorie "George Baritiu" din Cluj-Napoca. Ladislau Gyemant,Remus Campenau, Anton Dorner, Florin Muresan, "Conscriptia fiscalaa Transilvaniei, din anul 1750"
Vol. 1. Descrierea localitatilorconscrise Partea I, 1.272 pag. si Partea a II-a, 1.550 pag. Editiamai cuprinde harti cu: statutul juridic al localitatilor (oraselibere regesti, targuri, sate, predii); localitatile cuprinse incadrul conscriptiei pe jurisdictii; centre comerciale si zona lorde atractie; structura ocupationala; distributia culturiloragricole.
STELIAN TURLEA (n. 1946) aurmat studii de filologie (1968) si filosofie (1976), la Bucuresti,a fost aproape trei decenii redactor de politica externa la revista"Lumea", a condus, dupa 1989, revistele "Lumea", "Zig-Zag", apoiziarul "Meridian", dupa care a lucrat in televiziune, ca sef aldepartamentului de stiri al Antenei 1. Din 1996 lucreaza la PRO TV,din 2000 este si editor senior al Ziarului de Duminica. Esteautorul a zece carti de publicistica, zece romane, opt carti pentrucopii si doua traduceri. A ingrijit trei albume. A primit PremiulUniunii Scriitorilor pentru literatura pentru copii (2003), PremiulAsociatiei Editorilor din Romania (AER) pentru literatura pentrucopii (2005), Premiul Special al Uniunii Scriitorilor (2006),Premiul Asociatiei Scriitorilor din Bucuresti (2007). A fostnominalizat la Premiul Uniunii Scriitorilor pentru literaturapentru copii in 2000 si Premiul AER pentru roman in2003.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
