EVENIMENT/ O carte cat sapte: Dictionarul General al Literaturii Romane
28 iul 2009
Autor:
Stelian Turlea
In iarna anului 2005 au aparut primele doua volume (literele A-B si C-D) din Dictionarul General al Literaturii Romane* (DGLR), sub egida Academiei Romane, la Editura Univers Enciclopedic. Pana la sfarsitul acelui an se anunta aparitia altor patru volume. N-a fost sa fie. Au trecut patru ani pana cand, in sfarsit, in preajma Targului de Carte Bookfest, uriasa intreprindere a fost dusa la capat – sapte volume, cu unul mai multe decat se anuntase initial.
De la inceput trebuie remarcat ca este cel mai complex proiect in domeniu. Dictionarul se doreste a fi integral, cuprinzand autori, publicatii, curente literare, concepte, opere anonime, institutii literare, in asa fel incat sa se constituie intr-o imagine exahaustiva a literaturii romane de la origini, pana la trimiterea Dictionarului la tipar, adica anul 2003.
(Chiar daca majoritatea volumelor au aparut dupa 2005, s-a mentinut, firesc, in toate aceasta limita). Din acest punct de vedere, DGLR depaseste tot ce s-a mai intreprins pana acum. S-a lucrat la el zece ani, zeci de colaboratori din institutele Academiei si din mediul universitar participand la conturarea lui. Un dictionar de asemenea dimensiuni nu este o istorie a literaturii, ci un inventar, in care ierarhizarea reiese din spatiul acordat fiecarui autor, din tabelul cronologic si din numarul de fotografii.
Fireste ca au existat voci critice (iar dupa ce a aparut si ultimul volum acestea vor fi, probabil mai intense) indeosebi in ceea ce priveste prezentarea unor personalitati controversate (de pilda, a situatiei unor scriitori care, angajandu-se politic in epoca totalitarismului, si-au maculat opera), sau in privinta dimensiunilor acordate unui autor in comparatie cu altii, socotiti poate mai importanti pentru literatura romana, dar toate eventualele erori pot fi inlaturate la o alta editie. Tot la o eventuala noua editie, ar trebui completate fisele tuturor scriitorilor in viata care, intr-o jumatate de deceniu, au publicat enorm, ba unii chiar si-au schimbat radical stilul. Esential este ca toate fisele dictionarului cuprind informatii extrem de utile de ordin biobliografic si o fotografiere de sus a scrierilor (teme prioritare, personaje, structura narativa cand este vorba de roman, mituri esentiale in cazul poeziei, receptarea critica etc.).
Iata cateva dintre reperele Dictionarului, pomenite de academicianul Eugen Simion, coordonatorul sau general, in Cuvantul Inainte si repetate, spre luare-aminte, in fiecare dintre volume:
Dictionarul incearca sa-i prezinte pe toti autorii de limba romana, indiferent de locul unde au scris si s-au afirmat; criteriul esential de selectie si judecata a fost cel de natura axiologica si istorica, adecvate necesitatilor si exigentelor unui dictionar; ii cuprinde si pe scriitorii din diaspora; s-a incercat pastrarea unui criteriu unitar de apreciere; dictionarul cuprinde publicatiile literare si culturale, chiar si ziarele care au avut o pagina literara; dimensiunile unui articol corespund locului ocupat de autor sau de publicatie in cadrul general al literaturii noastre.
Cele sapte volume format mare (21/26 cm) contin: I – literele A/B, 1.150 de articole-titlu, peste 220 ilustratii, 732 pagini; II – literele C/D, 1.200 articole-titlu, peste 350 ilustratii, 812 pagini; III – literele E/K, 875 articole-titlu, 295 ilustratii, 790 pagini; IV – literele L/O, 850 articole-tiltu, 265 ilustratii, 746 pagini; V – literele P/R, 800 articole-titlu, 240 ilustratii, 725 pagini; VI – literele S/T, 750 articole-titlu, 230 ilustratii, 827 pagini; VII – literele T/Z, 468 articole-titlu, 250 ilustratii, 556 pagini.
Din acest moment se va putea face o analiza mai serioasa a Dictionarului, primul de felul sau. Deocamdata, salutand intreprinderea Academiei, semnalam ca exista deja nemultumiri (si au existat inca de la primul volum). De pilda, multi scriitori din Banat, chiar daca nu foarte cunoscuti, nu se regasesc in aceste volume; si nici o revista culturala care a insemnat ceva pentru zona. Din neglijenta sau din alte ratiuni obscure? Asupra altor „neglijente" s-au pronuntat si se vor mai pronunta cei de meserie. Care nu pierd, totusi, din vedere, utilitatea acestui instrument cultural.
De aceea, nu putem incheia fara a reaminti ideea coordonatorului general al DGLR, acad. Eugen Simion: „Am inclus in dictionarul de fata scriitori din tara, din provinciile romanesti aflate in afara granitelor actuale ale Romaniei, din diaspora… cu sentimentul ca, prin talentul lor, exprima identitatea noastra culturala… Un mare scriitor de origine romana a scris, cu cateva decenii in urma, o fraza inteleapta: <<Multe lucruri ne despart, cultura ne poate uni>>. Este si miza acestui dictionar, dincolo de scopul lui imediat: acela de a informa corect si succint asupra literaturii romane de ieri si de azi."
___
*) Academia Romana, Dictionarul General al Literaturii Romane, 7 volume, Editura Univers Enciclopedic. Coordonator general, acad. Eugen Simion. Coordonare si revizie: Magdalena Bedrosian, Mihai Cimpoi, Gabriela Dantis, Crisu Dascalu, Iordan Datcu, Gabriela Dragoi, Victor Durnea, Florin Faifer, Laurentiu Hanganu, Dan Manuca, Rodica Pandele, Mircea Popa, Remus Zastroiu. Autori: Manuela Anton, Tiberiu Avramescu, Serban Axinte, Leon Baconsky, Cristian Martha Balinte, Nicolae Baiesu, Nicolae Barna, Carmen Bragaru, Alexandru Burlacu, Nicolae Biletchi, Nicoleta Borcea, Grigore Bostan, Lucian Chisu, Mihai Cimpoi, Ion Ciocanu, Vasile Ciocanu, Alexadra Ciocarlie, Ileana Ciocarlie, Constantin Ciopraga, Ion H. Ciubotaru, Liliana Corobca, Petrus Costea, Stanuta Cretu, Daniel Cristea-Enache, Constantin Cublesan, Mihail Diaconescu, Marin Diaconu, Mihail Dolgan, Magda Dragu, Gabriela Dragoi, Sebastian Dragulanescu, Livia Dumitru, Raluca Duna, Victor Drunea, Georgeta Ene, Florin Faifer, Alkexandru Farcas, Nicolae Florescu, Anca Gotia, Dorina Grasoiu, Andrei Grigor, Dan Grigorescu, Laurentiu Hanganu, Ion Hangiu, Alec. Hanta, Constantin Harlav, Ofelia Ichim, Stancu Ilin, Mariana Ionescu, Mihai Iovanel, Dana Marienscu, Dan Horia Mazilu, Dan Manuca, Nicolae Mecu, Dumitru Micu, Ileana Mihaila, Florin Mihailescu, Andrei Milca, Ioan Milea, Dan C. Mihailescu, Mihai Moraru, George Muntean, Tudor Nedelcea, Andrei Nestorescu, Olosz Katalin, Gabriela Omat, Eugen Onu, Ion Oprisan, Rodica Pandele, Sava Panzaru, Mihaela Podocea-Constantinescu, Mircea Popa, Corina Popescu, Florin Corneliu Popovici, Alexandra Safta, Aurel Sasu, Alexandru Sandulescu, Eugen Simion, Algeria Simota, Oana Soare, Monica Spiridon, Vasile Spiridon, Mihaela Schiopu, Valentin Tascu, Ioana Tamaian, Lucia Toader Gruzsniczki, Constantin Teodorovici, Andrei Terian, Efimia Topa, Cornel Ungureanu, Teodor Vargolici, Catalina Velculescu, Stan Velea, Dumitru Vladut, Amalia Voicu, Leon Volovici, Magda Wachter, Joachim Wittstock, Remus Zastroiu.
Coperta: Mircia Dumitrescu
STELIAN TURLEA (n. 1946) a urmat studii de filologie (1968) si filosofie (1976), la Bucuresti, a fost aproape trei decenii redactor de politica externa la revista „Lumea", a condus, dupa 1989, revistele „Lumea", „Zig-Zag", apoi ziarul „Meridian", dupa care a lucrat in televiziune, ca sef al departamentului de stiri al Antenei 1. Din 1996 lucreaza la PRO TV, din 2000 este si editor senior al Ziarului de Duminica. Este autorul a zece carti de publicistica, zece romane, opt carti pentru copii si doua traduceri. A ingrijit trei albume. A primit Premiul Uniunii Scriitorilor pentru literatura pentru copii (2003), Premiul Asociatiei Editorilor din Romania (AER) pentru literatura pentru copii (2005), Premiul Special al Uniunii Scriitorilor (2006), Premiul Asociatiei Scriitorilor din Bucuresti (2007). A fost nominalizat la Premiul Uniunii Scriitorilor pentru literatura pentru copii in 2000 si Premiul AER pentru roman in 2003.
