Ziarul de Duminică

Familia Plesia

20.08.2003, 00:00 1483



Daca articolul precedent a incercat sa evoce neamul Cernatestilor, care si-a lasat o puternica amprenta asupra Craiovei, randurile de fata vin sa aduca in atentie o alta familie cunoscuta, foarte bogata, a acestui oras, de care inca aduc aminte cateva cladiri impunatoare.



Printre ele, o veche casa a familiei Plesia de pe strada Alexandru Macedonski, in vecinatatea Centrului militar, precum si cea care adaposteste astazi sediul local al Curtii de Conturi, pe strada Fratii Buzesti, amintesc inca trecatorilor de existenta acestui neam de mici boieri olteni, deveniti mari proprietari funciari, despre care multa vreme nu se putea vorbi decat in soapta. Familia este originara din satul Busu (jud.Mehedinti), dar cu timpul si-a extins mosiile in judetele Dolj si Romanati. In Mehedinti, la Obarsia de Camp, un membru al familiei, Ghita Plesia, mare iubitor de cai de curse, a construit un castel in stil frantuzesc, pentru a-i face placere viitoarei sale sotii, o frantuzoaica; aceasta nu a venit insa sa il locuiasca.



In prima jumatate a secolului al XIX-lea, familia Plesia se numara printre boierii de neam si mazilii olteni. Astfel, in Analele parlamentare ale Romaniei, t.XIV, partea I (1846 - 1847), in lista boierilor de neam din judetul Dolj sunt trecuti "Ion Stan Plesa" (Craiova) si "Gheorghe Stan Plesa" (Craiova) (p.724). Conform unui arbore genealogic alcatuit de regretatul istoric si genealogist Dan Plesia (1912 - 1997) - stranepot in linie dreapta al lui Ion Stan Plesa - cei doi erau fiii unui boier de neam, Stan Plesa, incetat din viata in 1840, si ai sotiei sale Natalia, nascuta Chintescu. In familie s-a pastrat o interesanta amprenta sigilara, cu un blazon care fusese conferit, probabil, unui stramos de catre austrieci.



Familia Plesia s-a ramificat, prin urmasii celor doi frati, in doua branse principale. Ortografia patronimului a variat: il intalnim sub formele "Plesa", "Plesia" si "Plessia". Mai sus amintitul Gheorghe Plesa a detinut dregatoria de pitar, conform Arhondologiei tarii Romanesti din perioada regulamentara. Din casatoria sa cu Ecaterina Dabuleanu-Cosoveanu a avut doi fii - Iancu si Ghita -, si doua fiice - Elena, casatorita Davidescu, si Aurora, casatorita Cancea. Cele doua fete au avut urmasi, purtand numele de Dinopol, Caletzianu, Vrabiescu, Poenaru s.a. Iancu Plesia a avut din casatoria sa cu Angela Zavarof, descendenta pe linie materna a boierilor Bengesti, un fiu, Ionel, necasatorit si o fiica, Madeleine, sotia lui Tache Anagnostiade. Sora acestuia din urma a fost sotia cunoscutului pictor Eustatiu Stoenescu, portretist foarte talentat al acestei lumi, din care provenea el insusi. Ionel Plessia - cum obisnuia sa semneze - fusese secretarul lui Ionel Bratianu si avea sa fie ultimul sef al organizatiei liberale de Dolj, inaintea instaurarii comunismului. A murit in inchisoare, foarte chinuit. Casa sa somptuoasa din Craiova exista inca pe strada Mihail Kogalniceanu, fiind sediul unei biblioteci si al organizatiei locale a P.S.D.



Cealalta ramura a familiei Plesia, care coboara din Ion Stan Plesa, casatorit cu Maria Pavlovici, dintr-o familie bogata de obarsie sarbeasca din Craiova, a numarat si ea numerosi mari proprietari funciari. Copiii lor au fost: Constantin, seful mosierilor din Dolj - casatorit cu Aristita Feraru-, Gheorghe, stefan - casatorit cu Teodora Marascu -, Caterina - casatorita Capreanu- si Eufimia, sotia lui Dimitrie Carianopol, descendent din Hagi-Enus, cunoscutul personaj al epocii lui Tudor Vladimirescu. Una dintre fiicele lui Constantin Plesia, Clementa, a fost casatorita cu colonelul Ilie Antonescu, mort la Turtucaia in 1916, unul dintre fratii lui Ion Antonescu. stefan Plesia (1849 - 1936) a construit pentru fiica sa Angela, casatorita cu varul sau primar Alexandru Carianopol, casa de la Craiova din strada Alexandru Macedonski, astazi Centru militar, casa ridicata dupa planurile arhitectului Petre Antonescu. Fiul lui stefan Plesia, Grigore, a fost si el o personalitate a vechii Craiove, unde a cladit spatioasa casa din strada Fratii Buzesti, vis-r-vis de palatul socrilor sai Vorvorenii (astazi resedinta mitropolitului Olteniei). Isi avea conacul principal la Cilieni (jud.Romanati), unde a refacut biserica in 1943. Din casatoria sa cu Florica Vorvoreanu, fiica marelui proprietar si om politic liberal Gogu Vorvoreanu si a sotiei sale Paulina nascuta Vrabiescu, dintr-un vechi neam de boieri olteni, s-au nascut doi fii: Dan, amintit mai sus, a carui cariera in diplomatie a fost intrerupta de instaurarea regimului totalitar, devenind insa un erudit istoric si genealogist, si Radu, ginere al lui Henri Coanda, fost atasat comercial la Legatia Romaniei din Franta in vremea celui de-al doilea razboi mondial, si care avea sa faca o stralucita cariera la Paris ca director de banca. Este autorul unor interesante lucrari, intre care una dintre primele despre Europa unita, aparuta in 1948.



 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO