MISTERELE CUVINTELOR

Fascinaţi de Mesmer/ de Alexandru Ciolan

13 ian 2012 Ziarul Financiar

Fascinaţi de Mesmer/ de Alexandru Ciolan

Vezi galeria foto Fascinaţi de Mesmer/ de Alexandru Ciolan

Franz Mesmer, medic, parapsiholog şi hipnotizator avant la lettre, francmason, german, austriac, parizian şi, prin adopţie lingvistică, anglo-american (din numele lui a fost creat verbul to mesmerise/ mesmerize) s-a născut în 1734 în Suabia (ar fi putut fi şvab…) şi a murit, tot în Suabia, în 1815.

După studii de teologie şi filozofie la iezuiţi, Mesmer îşi ia în 1766 doctoratul în medicină, la Viena, cu disertaţia De planetarum influxu in corpus humanum (Despre influenţa planetelor asupra corpului uman). Mesmer socotea că planetele îi influenţează pe oameni prin magnetism (mai târziu avea să numească forţa universală pe care credea că a descoperit-o "magnetism animal", animalul din sintagmă netrimiţând însă la zoologie, ci la spiritualitate, pentru că era derivat din lat. animus "suflet"). În 1768 se căsătoreşte cu o văduvă bogată şi începe să se poarte ca un mecena (îl sprijină, printre alţii, pe Mozart). Ar fi putut să trăiască, tihnit şi anonim, până la adânci bătrâneţi, dacă nu ar fi fost înzestrat cu un dublu magnetism: acela de a atrage banii şi acela de a atrage necazurile.

La început şi-a vindecat pacienţii apelând la magneţi, dar curând şi-a spus că magnetismul personal este suficient. În 1775 era destul de faimos pentru a fi solicitat în chestiuni sensibile: Academia de Ştiinţe din München îl consultă cu privire la vindecările prin exorcizare realizate de un preot, Johann Joseph Gassner. Mesmer, om al veacului raţiunii, decretează, în spiritul ştiinţei, că explicaţia însănătoşirilor nu stătea în alungarea diavolului din bolnavi, ci în înaltul grad de magnetism animal al exorcizatorului.

În 1777, în urma unui scandal "profesional" (eşecul în tentativa de a vindeca de cecitate o tânără de 18 ani, al cărei părinte era consilier al împărătesei Maria Tereza) părăseşte Viena.

Un an mai târziu îl aflăm la Paris, începând să tămăduiască protipendada de bolile de nervi (la modă) prin "pase" (treceri ale mâinilor pe deasupra corpului, dinspre umeri pe braţe în jos) menite a destupa canalele prin care circulă fluidul vital.

În 1779 teoria sa, pe deplin cristalizată, este expusă în lucrarea (mai mult broşură decât carte) Mémoire sur la découverte du magnétisme animal. Curând, datorită asaltului la care este supus de pacienţi, nu mai poate oferi consultaţii individuale (aşeza bolnavul cu picioarele în apă magnetizată) şi trebuie să inventeze o modalitate de tratare colectivă: le baquet (copaia, albia) era o ladă de lemn aproape circulară (cu un strat de apă şi pilitură de fier în interior) în jurul căreia se aşezau pacienţii, în sunet de clavecin sau de armonică de sticlă (instrumentul inventat de Franklin). Mai este nevoie să spunem că Mesmer a acumulat o avere de pe urma vindecărilor magnetice…?

În 1784, regele Ludovic XVI a constituit o comisie de oameni de ştiinţă (printre ei, ambasadorul american Benjamin Franklin) pentru a afla dacă Mesmer era sau nu un şarlatan. Cu nouă ani în urmă, Mesmer spusese despre Gassner că nu exorciza prin rugăciune şi daruri cereşti, ci prin calităţi magnetizatoare. Acum, comisia va decreta, în legătură cu el, că fluidul pe care pretindea că l-a descoperit nu exista şi că vindecările se explicau prin "imaginaţia" bolnavilor. (O doua şi o a treia comisie au fost constituite ulterior, dar istoria lor nu mai este importantă.)

În urma Revoluţiei Franceze Mesmer pierde toată averea şi pleacă la Londra, de unde va călători în Austria, Italia, Elveţia şi Germania, căutând în zadar recunoaşterea ştiinţifică la care considera că este îndrituit…

Hipnoza, pe care Mesmer a practicat-o fără să ştie, a fost definită după moartea sa, de medicul scoţian James Braid, dar verbul englezesc pentru a denumi inducerea transei hipnotice este până în zilele noastre to mesmerise, format prin antonomază din numele lui Mesmer.

Româna a luat din engleză verbul cu sensul lui figurat, "a fascina, a captiva" ("Tradiţia în sine ne poate mesmeriza...", Obs.cult. 23 I 01) şi adjectivul provenit din participiu ("jurnaliştii din organizaţiile naţionale şi locale defilează mesmerizaţi după ritmul impus la vârf", hotnews.ro 11 I 10), dar nu vrea să renunţe, cel puţin deocamdată, la a hipnotiza.

Exemplificări şi datări pentru sensurile şi cuvintele noi din acest articol veţi găsi în ediţia a treia a DCR (Dicţionarul de Cuvinte Recente), aflat în pregătire la Editura Logos.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 13.01.2012

 
Cuvinte cheie:
Franz Mesmer
, a mesmeriza
, mesmerizat
, a hipnotiza
, magnetism

Campurile marcate cu rosu nu sunt valide!

Comentariul a fost adaugat si va aparea dupa ce va fi moderat!

Comentariile vor fi publicate doar după moderarea acestora de către redactori. Nu vor fi publicate comentariile care conţin injurii, un limbaj licenţios, instigare la încălcarea legii, la violenţă sau la ură, precum şi acuzaţii fără acoperire. De asemenea, pentru o mai bună comunicare, vă rugăm să oferiţi o adresă de mail validă. Vă mulţumim!

zf.ro
Închide