Ziarul de Duminică

Fata care a supravieţuit Holocaustului/ de Elisabeta Lăsconi

Fata care a supravieţuit Holocaustului/ de Elisabeta...

Autor: Elisabeta Lasconi

16.04.2015, 23:57 184

Helga Weissová trăieşte la Praga şi are 86 de ani, născută fiind în acelaşi an cu Anne Frank. Jurnalul ei apărut recent şi în limba română depune o mărturie tot atât de zguduitoare, fiindcă ultimii ani ai copilăriei şi primii ai adolescenţei şi i-a petrecut în lagăre ale căror nume provoacă şi azi fiori. Dar a supravieţuit, în mod aproape miraculos. Jurnalul ei consemnează întâmplările din decursul a şapte ani – din 1938, când ea trăia la Praga, împreună cu familia, până în 1945, când revine în oraşul iubit.

Jurnalul Helgăi Weissová depune mărturie despre schimbările care se petrec într-un oraş vechi, în care trăiau 45.000 de evrei. Primul val al invaziei nazismului provoacă nelinişte, apoi măsuri tot mai drastice, tot atâţia paşi spre a aţâţa ura împotriva evreilor şi pentru a pregăti exterminarea, pe care nimeni atunci nu şi-o putea imagina. Familia Helgăi resimte aceleaşi discrimări ca atâtea alte familii de evrei: tatălui i se interzice să profeseze, iar fetei să studieze.

Apoi încep convocările şi pe rând, zeci şi zeci de familii sunt obligate să părăsească Praga. Ce se întâmplă acum în lumea evreiască impresionează prin multe aspecte. Primul – copiii nu sunt lăsaţi să piardă timpul în anii cei mai prielnici învăţării şi le se organizează o şcoală, care, în ciuda improvizaţiei, le oferă totuşi o instrucţie şi prilej să comunice între ei, să păstreze legăturile fireşti ale vârstei, să se susţină şi să se ajute unii pe alţii. Preţul pus pe educaţie şi pe învăţătură confirmă condiţia de popor al cărţii.

Al doilea aspect este coeziunea familiei, ce nu se poate separa de solidaritatea comunităţii. Familiile îşi împărtăşesc veştile bune sau rele, când una dintre familii primeşte anunţul fatal al convocării sunt ajutaţi şi pregătiţi, de la obiectele selectate ce le-ar putea fi de folos până la încurajări şi dovezi de încredere care să-i susţină psihologic pentru ceea ce au de înfruntat. Rude, vecini, prietenii – toţi trec prin chinuitoarea aşteptare şi apoi prin pregătirile teribile pentru a se despărţi de o întreagă viaţă.

Helga priveşte, consemnează şi desenează. Tatăl ei a sfătuit-o, aproape a somat-o, să vadă şi să deseneze, sperând şi intuind că ea va reuşi să reziste, iar privirea inocentă a copilului va înregistra tot şi desenele ei vor fi o mărturie de netăgăduit. Helga şi părinţii ei ajung în lagărul de concentrare de la Theresienstadt, în 1941, fetiţa are încă acuarele şi foi şi desenează: procesiunea sosirii, dormitorul şi spălătorul, barăcile sordide, transporturile de copii.

La 15 ani ajunge, împreună cu mama ei, în lagărul de la Auschwitz, trecând prin sortarea făcută de însuşi Josef Mengele: la stânga, cei sortiţi incinerării, la dreapta, cei cărora li se dădea şansa vieţii. Deportate iar amândouă, mamă şi fiică, ajung la Freiberg, lângă Dresda, şi scapă cu viaţă, după un marş al exterminării de 16 zile. Din cei 15.000 de copii sub 16 ani din lagărul Theresienstadt, au supravieţuit doar 100. Helga este unul dintre ei. Are 15 ani şi jumătate când, după eliberarea din lagăr, revine la Praga cu mama ei.

Altă viaţă începe, dar nici ea nu este uşoară: studiile de reluat, casa familiei de recuperat, drumul ales pe calea artei. Şi-a pierdut tatăl, dar s-au păstrat caietele ei, ascunse de unchiul ei, în peretele unei barăci din lagărul Theresienstadt. Desenele, în succesiunea lor, sunt o suită a ororii: culorile şi ele sumbre redau o atmosferă apăsătoare, apoi, pe măsură ce le epuizează, totul se reduce la gri şi negru, sugerând infernul străbătut. Desenele ce însoţesc cartea dovedesc şi ele forţa imaginii, care întăreşte cuvinele paginii.

Cum a supravieţuit Helga Weissová? Probabil, cu ajutorul iubirii părinţilor, apoi datorită unei revolte în faţa ororilor, datorită încăpăţânării de a rezista. Poate şi datorită speranţei că va putea cândva să depună mărturie, înţelegând că mult prea puţini vor ieşi teferi din infern. A trăit pentru a mărturisi cele întâmplate în trei lagăre – Theresienstad, Freieberg şi Mauthausen, ca apoi să-şi vădă ţara acaparată de alt totalitarim, cel comunist, şi Praga invadată de blindatele sovietice în 1968. Probabil Helga Weissová va mărturisi şi despre ce-a urmat...

 

Helga Weissová, Jurnal (1938-1945). Povestea unei fete care a supravieţuit Holocaustului, traducere şi prefaţă de Mircea Dan Duţă, Editura Pandora M, 2014, 256 pag.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO