Traim o perioada neobisnuita, cand femeile incep sa acaparezeliteratura. De peste un deceniu observam ca ajung majoritare pelistele lungi si scurte de selectie pentru marile premii literaredin spatiul literar anglo-saxon si francez. Cat despre Nobel,premiul literar nu are in istoria lui un deceniu similar cu2000-2009 cu trei laureate (Elfriede Jelinek, Doris Lessing, HertaMüller), dupa decenii intregi in care au lipsit complet.
Uneori, bantuind prin maldarul de traduceri ce ne aducromanele deceniului prezent, ma intreb daca nu ne indreptam spre unmatriarhat literar... Fericit sau nefericit matriarhat? Asa ca alteintrebari se napustesc puzderie. Exista scriitori si scriitoare,poeti si poetese? Distinctia de gen mai are un rost? Ce insemnapana de curand si ce semnifica ea astazi? Valorizare? Ierarhizare?Ori pur si simplu o delimitare. Nuantata si necesara.
Fictiunea este de genul feminin. Si literatura. Si viata. Siatunci de ce sa nu scriu despre carti care au ca autori scriitoare,fie romane ori jurnale, fie biografii sau autobiografii, fiescrisori si memorii? Pretutindeni marturia lor se deosebeste de abarbatilor, de cele mai multe ori prin smerenie si umilinta. Careau tot genul feminin...
Arta secreta a iubirii
Orientul fascineaza pana astazi prin erosul transformat inarta: Kamasutra si tantra, calea daoista a iubirii, secretelegheiselor japoneze si ale disparutelor curtezane chineze numiteming ji. Romane de succes au exploatat povestile unor asemeneainitieri erotice: "Ascetul dorintei" de SudhirKakar, "Pavilionul placerilor" deMingmei Yip si "Memoriile unei gheise" de Arthur Golden.
"K: Arta iubirii"* de Hong Ying are insa mai multe mize. Maiintai, porneste de la intalnirea consemnata de istoriile literare:Julian Bell, poet minor din grupul Bloomsburry, nepot de sora alVirginiei Woolf, a predat engleza la Universitatea Wuhan din sudulChinei, unde a cunoscut-o pe Ling Shuhua, poeta si prozatoare,figura centrala in Societatea Luna Noua, compusa din literatichinezi cu studii in Anglia, familiarizati cu faimosul grupbritanic.
In mod curios, Hong Ying ii transforma pe cei doi in personajeliterare si relateaza o poveste de dragoste mai curand dinperspectiva barbatului strain, ce descopera China in pragulrazboiului, inregistreaza diferentele culturale si de mentalitate,se trezeste supus unei intieri in arta taoista a iubirii, fara sarenunte la planurile ce il adusesera aici, dorinta de a lua partela revolutie si de a cunoaste Orientul.
Epica romanului o formeaza continua tensiune, daca nu chiarlupta a contrariilor: barbat si femeie, Occident si Orient,cosmopolitism si traditie, actiune si reflectie, aventura arevolutiei si experienta a scrisului. Dincolo de ele, cei doi aumulte in comun: vocatie si talent literar, cunoasterea temeinica apropriei culturi, fascinatie fata de cultura celuilalt, mediulcosmopolit care i-a format, nu in ultimul rand profunde resurse aleerosului.
Julian Bell cunoaste treptat cele doua Chine: prima i sereleva ca oaza relativ linistita din Wuhan, intr-un peisajsplendid, mediul universitar si cercurile artistilor din Beijingunde viziteaza un pictor faimos - Qi Bashi, considerat Cézanne oriMatisse al Chinei, ori asista la un spectacolul de opera; a doua ilinspaimanta - sate pustiite de saracie, ororile luptelor si haosul,care il lamuresc cat de diferita este realitatea revolutiei deviziunea lui.
Planul realist are, in contrapunct, un plan livresc: cei doiiubiti comunica prin poezie, are fiecare o poveste in spate, dacanu o carte sau o biblioteca. Julian Bell are constiinta clara asuperioritatii europene, buna cunoastere a literaturii contemporaneengleze, scrie poezie si eseuri. Recunoaste in Lin o poeta mai bunadecat el, o prozatoare originala, pastratoare pe linie feminina aunei arte secrete a iubirii, ca aplicatie a metafiziciidaoiste.
Lin ii spune povestea unei carti legendare "Iatacul de jad" siinitierea ei in "Arta iubirii", ea ii destainuie ca mama ei a aduscartea ca zestre, dublata de pregatirea facuta de bunica, ca eacere un anume har pentru practicare, transmis pe linie feminina,cizelat in secret. Ea il familiarizeaza practic si teoretic cu artaiubirii, ii dezvaluie efectele si riscurile implicate, fie imediate(un cautator al cartii a fost executat), fie legate de ciclurilezodiacale.
Julian Bell si Lin traiesc intr-o lume saturata de semne sisimboluri, lui ii explica doar o parte, ea le intelege prea bine petoate, stie ca peste iubirea lor planeaza umbra mortii, stie casfarsitul se apropie tot mai mult. Toate prevestesc nenorocire:piersicul inflorit toamna tarziu, spusele ghicitorului pe careslujitorul chinez nu vrea sa le traduca lui Julian, drama lui Lin,avertizata de stareta din templul japonez - iubirea pentru unspirit aduce moartea.
Diabolica strategie a folosit Hong Ying: povestea lui JulianBell releva descoperiri despre China si despre sine, dar toatesurprind pe rand superficialitatea europeanului, conditia descriitor minor, lasitatea barbatului. Si, alternativ cu ele,profunzimea lui Lin, superioara in arta iubirii si in poezie,curajul ce o impinge la autodistrugere. Pasiunea duce inevitabil lamoarte, iar femeia si le asuma constient si lucid. Un roman foartefrumos, dar pentru a-i sesiza farmecul si subtilitatea, pretindecititorului si a doua lectura.
*) Hong Ying - "K: Arta iubirii". Traducere de Maria Berza.Editura Humanitas fiction, colectia "Raftul Denisei".
Elisabeta Lasconi, eseist si critic literar.Absolventa a filologiei bucurestene (1980), doctorat sustinut in1998 cu o teza despre Sorin Titel, publicata in doua carti("Oglinda lucioasa, oglinda aburita", Ed. Amarcord, 2000; "SorinTitel, Ciclul banatean", Ed. Univers, 2000).
Colaborari la revistele "Adevarul literar si artistic", "CaieteCritice", "Cultura", "România literara", "Viata Româneasca".
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
