EVENIMENT EDITORIAL

Fondul documentar de arhitectură din România/ de Cristina Ţurlea

20 apr 2012 Autor: Cristina Turlea

"O radiografie primară a situaţiei existente a fondului documentar de arhitectură şi o soluţie necesară pentru accesul la informaţie, conservarea şi promovarea acestuia în rândul breslei şi la nivel public" - acestea sunt speranţele mărturisite ale editorului acestui volum remarcabil cu texte însoţite de o ilustraţie extrem de bogată şi instructivă. O carte*) al cărei miez îl formează căutarea şi conservarea adevărului, aşa cum afirmă în postfaţa sa arh. Mariana Celac. Este vorba de o culegere de studii semnate de cunoscuţi arhitecţi al căror demers reprezintă semnalul pentru afirmarea arhitecturii ca politică culturală în context european şi se înscrie în strategia Ordinului Arhitecţilor din România pentru o politică naţională.

Ce reţinem la o primă privire din acest volum? Că sursele nu lipsesc, dar sunt dispersate. Profesorul Nicolae Lascu precizează: "Privind dintr-o perspectivă mai largă raporturile dintre arhive şi arhitectură, în cazul României actuale pot fi semnalate patru tipuri de arhive. Primele trei conţin documente privind perioade succesive, în timp ce al patrulea nu se înscrie în vreo limită temporală." Această a patra categorie o constituie arhivele familiale. "Arhivele personale sunt sursa potenţială cea mai importantă de a avea imaginea coerentă şi articulată a activităţii unui profesionist".

Despre instituţii, documente şi arhivarea lor scriu în volum Virgil Niţulescu, Şerban Ţigănaş, Alexandru Beldiman şi Şerban Sturdza. Virgil Niţulescu pledează pentru înfiinţarea unui muzeu al arhitecturii româneşti. Şerban Ţigănaş înclină spre arhivă şi muzeu totodată. Alexandru Beldiman propune un viitor sediu pentru muzeu - Halele Obor, operă a lui Horia Creangă.

Despre cum pot fi organizate arhivele scriu Cristina Woinaroski (organizarea unor arhive de arhitectură şi urbanism în Franţa şi Marea Britanie), Mircea Paşcu (un caz particular - arhitectura de la Oradea în preajma Primului Război Mondial), Şerban Ghenciulescu (revista Arhitectura în anii 1999-2010, când a devenit un mijloc de informare nu numai asupra realităţii româneşti), Alex Axinte şi Cristi Borcan.

De ce considerăm acest volum un eveniment editorial? A spus-o foarte bine arh. Kazmer Kovacs, pe care îl cităm: "Recent apărutul volum editat de Mirela Duculescu face parte dintre acele rare cărţi despre care se poate afirma de la-nceput, fără riscul de a greşi, că erau necesare. Actualitatea cărţii acesteia ţine în primul rând de modernitatea noastră târzie, unde acumulării straturilor culturale suntem nevoiţi a-i răspunde cu înmulţirea arhivelor de tot felul. Nu avem voie să uităm, memoria ţine de condiţia noastră umană; de aceea demersurile vizând înmagazinarea, punerea în ordine, reevaluarea moştenirii culturale - ale cărei ramificaţii se multiplică într-un ritm exponenţial - comportă o dimensiune antropologică. În acest context de ansamblu, situaţia arhitecturii - şi a celei româneşti, în special - prezintă particularităţi care o scot oarecum din rândul celorlalte registre culturale. (...) Varietatea textelor şi imaginilor care compun volumul Fondul documentar de arhitectură din România este pe măsura diversităţii domeniului de care se ocupă, dar şi, pe un plan mai general, potrivită cu vastitatea arhitecturii în ansamblul ei. Desfăşurat în numeroase registre, discursul autorilor se armonizează într-un ansamblu coerent şi convingător.(...) Prin substanţa şi structura sa, Fondul documentar de arhitectură îşi asumă misiunea de a institui o metodologie a genului, proprie condiţiilor româneşti."

*) Mirela Duculescu, editor - Fondul documentar de arhitectură din România. Raport preliminar de politică culturală, Editura Simetria, 2011

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 20.04.2012

 
Cuvinte cheie:
documentar
, arhitectură
, Cristina Ţurlea

Campurile marcate cu rosu nu sunt valide!

Comentariul a fost adaugat si va aparea dupa ce va fi moderat!

Comentariile vor fi publicate doar după moderarea acestora de către redactori. Nu vor fi publicate comentariile care conţin injurii, un limbaj licenţios, instigare la încălcarea legii, la violenţă sau la ură, precum şi acuzaţii fără acoperire. De asemenea, pentru o mai bună comunicare, vă rugăm să oferiţi o adresă de mail validă. Vă mulţumim!

zf.ro
Închide