Ziarul de Duminică

Fundatia Vatra Luminoasa

Fundatia Vatra Luminoasa

Bustul reginei Elisabeta din curtea interioara a centrului scolar care ii poarta numele (Fotografiile au fost puse la dispozitia noastra de dl Radu Sergiu Ruba, presedintele Asociatiei Nevazatorilor din Romania)

02.05.2008, 16:16 565

"Vreau sa pun bazele unei colonii pentru orbi, in care ei sa traiasca la un loc cu familiile lor, nevazatori si vazatori", spunea regina Elisabeta in 1898. Patrona 20 de societati de caritate, de la aziluri pentru copii, la societati de incurajare a industriei casnice. Si voia sa-si continue opera de binefacere cu alte initiative.

Toate reginele Europei de atunci se intreceau in actiuni caritabile. Poate mai mult decat toate, Elisabeta punea in astfel de actiuni si suflet, si timp, nu numai bani.
La 5 octombrie 1908, familia regala inaugura cu multa ceremonie lucrarile la cladirea Fundatiei Vatra Luminoasa. Proiectul reginei era foarte ambitios. Nu voia doar o institutie caritabila, ci si una economica si culturala. Elisabeta se gandea la un intreg cartier cu case pentru orbi, cu o scoala la care ar fi putut fi primiti si adultii nestiutori de carte, cu ateliere pentru diferite meserii, unde ar fi putut lucra nevazatorii, devenind utili lor insile si societatii.
Pentru finantarea proiectului, regina face apel la donatori. Scrie la diferite case regale si princiare din Europa, ii scrie chiar si presedintelui american Roosevelt. Scrie bancilor (inclusiv Bancii Nationale a Romaniei), societatilor petroliere, cluburilor (de pilda clubului Concordia), diferitelor institute (cum ar fi Notre Dame de Sion din Bucuresti) si personalitatilor publice. La Expozitia din 1906 de la Filaret sunt expuse diferite obiecte produse de orbi, de regula impletituri, dar si Tiparnita lui Teodorescu, nevazatorul care inventase o tipografie in limbajul Braille. In acest stand se afla si un registru in care se puteau inscrie vizitatorii ce donau bani pentru Vatra Luminoasa. Pe prima pagina, regina notase: "O para pentru Vatra Luminoasa! Cu multumirea orbilor! Elisabeta".
Si banii incep sa se stranga. Cei mai multi vin de la regele Carol, care daruieste 500.000 de lei, si de la regina care doneaza, intre altele, jumatate din venitul sau anual in tara si renta primita de la fratele ei. Printre donatori se numara de asemenea principesa de Wied, ducesa de Meklenburg, Alex. Marghiloman, Marie Poenaru, Thodora Cazzavilan, g-ral Mavrocordat, L. Lahovari... Se cumpara un teren in afara orasului (azi cartierul Vatra Luminoasa), intre strazile Tepes Voda si Marcuta. Pana la construirea lacasului, in 1906 se inchiriaza un imobil in strada Carol nr. 31, apoi un altul in Calea Mosilor nr. 140-142. In acelasi an se deschide si primul atelier de impletituri (in final, vor fi 12). Din 1909, cei 80 de nevazatori au patru pavilioane, cu locuinte pentru interni, o scoala, o cantina, o curte de circa 1.500 mp si o gradina de circa 10.000 mp, unde era amenajat un teren de sport. In comuna Andronache, Fundatia mai detine 280 ha, pe care se cultiva porumb, orz, ovaz. Se amenajeaza si un grajd pentru cresterea cailor si a porcilor. De asemenea, un spital oftalmologic. Elevii iau lectii de citit si scris in Braille. Orele de curs sunt completate cu ore de muzica, un cor si un ciclu de conferinte. Sunt angajati profesori (unii, precum prof. Robin, predau in esperanto).
Fundatia ia proportii. Planurile sunt ambitioase, dar nu si capacitatile manageriale. Regina Elisabeta n-are deloc spirit practic. Pentru costisitoarele lucrari, ea semneaza un imprumut in Germania, dar nu poate inapoia la termen banii. Imprumutatorii vin in tara, se duc la Palat si ameninta cu procesul. Carol I, care cel mai tare se teme de ridicol, e inspaimantat. Si "deoarece era o fundatie a Elisabetei, pe care ea a transpus-o in viata cu planuri fantastice si utopii, am vrut sa evit un scandal si am luat in mana toata afacerea, am reglementat datoriile insemnate si am trecut institutia in administratia statului". Lichidarea il costa pe rege 650.000 lei. Banii ii da desigur din buzunarul propriu. In fata mustrarilor aduse reginei, care nu sunt putine, Elisabeta se considera victima a afaceristilor verosi. Tipic feminin. De vina sunt altii. Supararile trec si fundatia ramane.
Multi oameni nefericiti au binecuvantat gestul regal. A face bine e un risc. Care totdeauna trebuie asumat.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO