Ziarul de Duminică

GENEALOGII/ Familia Bosie

GENEALOGII/ Familia Bosie
25.03.2010, 13:21 585
Numele familiei Bossy a revenitin actualitate după Decembrie '89 graţie publicării "Amintirilor"şi "Jurnalului" diplomatului şi istoricului Raul Bossy, ai căruiurmaşi trăiesc de câteva decenii in Occident.
Patronimicul a fost desigurfrancizat in secolul XIX, pentru a nu fi pronunţat prea diferitfaţă de forma originală moldovenească. In vorbire franceză, "s"-ulintervocalic s-ar fi pronunţat "z", iar diftongul de la sfârşit -"ie" - era văzut poate ca având o alură cam provincială. "Bosie" nueste un nume chiar rar in Moldova şi problema e: au existat maimulte familii omonime, fără legătură intre ele? Cu certitudine,da.
In "Arhondologia" sa, paharniculConstandin Sion deosebea trei neamuri diferite purtând acelaşinume: unul dintre ele, originar din ţinutul Dorohoi, avea capersonaj mai reprezentativ pe armaşul Neculai Bosie, proprietar almoşiei "Săreţelul" din ţinutul Sucevei, başcapuchehaie la Ţarigradin 1822. Toponimul apare de asemenea sub forma "Sireţelul". O altăfamilie Bosie - având iniţial numele "Floare" - exista la jumătateaveacului XIX la Tecuci, fiind ilustrată de comisul Toader Bosie. Oa treia familie era in ţinutul Fălciului, din ea făcând parteslugerul Ioan Bosie, "arnăut la logofătul TodiraşBalş".
Consultând vol. I, partea a II-aa "Indrumătorului in Arhivele Centrale" din Bucureşti (1974), sepoate vedea că la Arhivele Naţionale există un bogat fond dedocumente Bosie, legat de familia din care descindea diplomatulRaul Bossy.
In "Ziarul de Duminică" din 12octombrie şi 19 octombrie 2007 a apărut un articol intitulat "NadiaRusso - Bossie intre artă şi zbor", de Daniel Focşa. De obârşienobilă rusească, aviatoarea a fost căsătorită a doua oară cu GuyBossie (cu numele scris cu dublu "s").
O familie Bosie pe ai căreiurmaşi i-am intâlnit in Bucureşti descindea din Haralamb Bosie dela Huşi, proprietarul unei case in acel oraş, pe strada Cuza Vodă,şi al unei moşii la Valea lui Bosie. A fost căsătorit cu Elenanăscută Buzne, al cărei nume evocă şi el o genealogie rămuroasă şiculturală. Satul Valea lui Bosie se găseşte la vest de Huşi,păstrând toponimic amintirea acestei familii.
In "Vidomostie de boieriiMoldovei aflaţi in ţară la 1829", publicată de Alexandru V.Perietzianu-Buzău in "Arhiva Genealogică", serie nouă, nr.1-2/1994,la ţinutul Sucevei figurează "Stavrachi Bosii, locuieşte inSăriţăi", spătar (p. 274) şi "Costachi Bosie, comis" (p. 275). Inţinutul Tecuci existau "Toader Bosii sBosiet, medelnicer, de 50ani, născut in satul Poienii, fiul căpitanului Ştefan Bosii,locuieşte in târgul Tecuciului; moşinaş de 2.200 stj. moşie, insă600 stj. in hotarul Măldăreştii şi Neguleştii, 1.000 stj. inhotarul Pueştii, Urlaga şi Ţigăneşti, 600 stj. in Cârligii Comanu,Mohorâţii, Motoşeni şi Oprişăştii, casă in Măldăreşti şi in Tecuci,50 pog. vii, adică 16 la Nicoreşti şi 34 la Măldăreşti" (p. 294).La ţinutul Tutovei era consemnat "banul Şărban Bosâi" (p.296), iarla cel al Fălciului, "Ioan Bosâie, sulger, născut in satulAvereştii, de 34 ani, feciorul lui Iordache Bosâie; locuieşte insatul Avereşti; are părţi de moşie" (p. 303).
In ceea ce priveşte ctitoriileboierilor Bosie, istoricul Nicolae Stoicescu inregistra in al său"Repertoriu bibliografic al localităţilor şi monumentelor dinMoldova", biserica Lespezi - Suceava, biserica Butuceni (de unpârcălab Bosie), biserica din Sireţelu (de Sandu Bosie), ocontribuţie la mănăstirea Sf. Spiridon de la Iaşi (in imagine), laschitul lui Tărâţă - Iaşi şi biserica Zlodica (ultimele treilăcaşuri, legate de căminarul Ştefan Bosie).
Din toate aceste personaje nu seconfigurează o genealogie, dar devine evidentă mulţimeapurtătorilor acestui nume vechi. După cum o spunea deseoriregretatul istoric şi genealogist Dan Pleşia, in desluşireafiliaţiilor, firul Ariadnei il reprezintă studierea transmiteriiproprietăţilor funciare. O cercetare de atare amploare ar ieşi insădin cadrul unui articol din această rubrică.

MIHAI SORINRADULESCU - n. 1966, Bucureşti. Profesor universitardoctor la Facultatea de Istorie a Universităţii Bucureşti.Specialist in istorie socială românească şi genealogii. Volumepublicate: "Elita liberală românească, 1860-1900", Ed. All, 1998,"Genealogii", Ed. Albatros, 1999, "Genealogia românească", EdituraIstros, 2000, "Memorie si stramosi" (2002) si "Cu gandul la lumeade altadata" (2005).

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO