Ziarul de Duminică

GENEALOGII / Urlăţenii

GENEALOGII / Urlăţenii
28.07.2010, 15:14 977

Numele amuzant al acestei familii boiereşti prahovene provine dela cel al oraşului Urlaţi, la răsărit de Ploieşti, unde împarte cumai recenta familie Bellu amintirile istorice ale locului. Dacăstrămoşul Bellu a venit în Ţara Românească de la sudul Dunării înveacul XVIII, genealogia Urlăţenilor poate fi urmărită până în celanterior.

De ce ar putea să ne mai intereseze astăzi Urlăţenii şi de ce nui-am lăsa în uitarea timpului? Un motiv cultural-istoric ar fiacela, amintit pe site-ul Liceului Matei Basarab din Bucureşti, căîntâiul sediu al acestuia, s-a aflat, la întemeierea sa - pe atuncica "gimnaziu" -, în anul 1860, în casele lui Scarlat Urlăţeanu depe Podul Caliţei, actuala Cale a Rahovei. Publicistul franco-românFrédéric Damé le menţionează în instructiva sa carte Bucarest en1906, recent tradusă şi în româneşte.
Datorită faptului că locuiau în acel cartier, Urlăţenii, printrecare şi Scarlat Urlăţeanu, clucer şi serdar, au fost înmormântaţila biserica Sf. Ilie-Rahova, un lăcaş în stil neoclasic puţincunoscut, deşi situat central. O aflăm din Necropola Capitalei(1972) a lui Gheorghe Bezviconi: părinţii săi, Stoica (Ă 1819),vistier şi soţia sa Sanda (Ă 1837) născută Doicescu, precum şiclucerul Constantin Urlăţeanu, împreună cu soţia sa Luxandra.
Nicolae Stoicescu îi aminteşte în Bibliografia localităţilor şimonumentelor feudale din România. Ţara Românească (1970) pe Gh.Urlăţeanu, ctitor la biserica Jercălăi din Urlaţi şi pe StanUrlăţeanu, mazil, ctitor la Biserica Galbenă din aceeaşilocalitate. Voica Puşcaşu, în cartea sa Actul de ctitorire cafenomen istoric în Ţara Românească şi Moldova până la sfârşitulsecolului al XVIII-lea (2001), îl consemnează pe "vel serdarulUrlăţeanu" drept ctitor la Biserica Galbenă din Urlaţi. S-ar impuneaşadar o vizită acolo pentru a vedea cum stau lucrurile la faţalocului.

Scarlat Urlăţeanu este strămoşul Urlăţenilor din a doua jumătatea secolului al XIX-lea şi din cel următor. Între ei s-a distinsdoctorul Ion Urlăţeanu, şeful secţiei medicale de la SpitalulColentina, proprietarul unei case impunătoare, pe strada DumbravaRoşie nr. 10. Despre ea - combinaţie de stil veneţian şineobizantin - poate fi consultată cu folos cartea coordonată dearh.Cristina Woinaroski, apărută în 2007 la Editura Simetria dinBucureşti (pp.190-191). Casa a adăpostit secţia culturală aAmbasadei Franţei, iar de câţiva ani este sediul secţiei culturalea celei americane.
O soră a politicianului Ion Gigurtu, Smaranda, a fost soţia luiNicolae N. Murgăşanu, urmaşul unei familii boiereşti olteneşti alcărei nume era legat de satul Murgaşi din judeţul Dolj. Una dintrefiicele lor, Nicole, s-a căsătorit cu Grigore Urlăţeanu, nepot defrate al doctorului Ion Urlăţeanu, având două fete. Aceste înrudirifac ca o ramură a Urlăţenilor să fi descins - prin filiaţia Gigurtu- din fratele mezin al lui Nicolae Bălcescu, Barbu.
Un arbore genealogic al familiei Urlăţeanu a fost alcătuit de undescendent pe linie feminină, Gheorghe Hagi-Panteli, despre a căruifamilie paternă - marii negustori Hagi-Panteli din mahalaua Lucaci- revista "Historia" mi-a publicat un articol în nr. 62, dinfebruarie 2007. Potrivit acestui arbore, întâiul strămoş alUrlăţenilor se numea Stanciu Largu, amintit la 1631. Filiaţia esteurmătoarea: Stanciu Largu -> Drăgan -> Gheorghe Diaconul-> Nedelco sau Nicodim Diaconul, cu numele mirenesc Mihail ->Stoica vistierul -> Scarlat serdar şi clucer -> Ion (I) ->Ion (II), medicul de la Spitalul Colentina. Desigur, arborele estemult mai rămuros, iar alianţele matrimoniale sunt şi ele deinteres. O fiică a clucerului Scarlat Urlăţeanu, Erastia, a fostcăsătorită cu Paul Peretz, a cărui familie - descendentă astolnicului Petrache Peretz din Giurgiu - a fost analizată atât deistoricul literar Ovidiu Papadima în monografia sa despre CezarBolliac - cu care Peretzii se înrudeau -, cât şi de regretatulgenealogist Alexandru V. Perietzianu-Buzău, într-o comunicarefăcută cândva la Comisia de Heraldică, Genealogie şi Sigilografiede pe lângă Institutul de Istorie "N. Iorga". Printre nepoţiidirecţi ai lui Paul Peretz şi ai soţiei sale Erastia născutăUrlăţeanu, se numără o miss România: Erastia, căsătorită cu actorulSeptimiu Sever, şi Erast Peretz, căsătorit cu una dintre fiicelearhitectului Ion Mincu. Şi alţi urmaşi pe linie feminină aiUrlăţenilor au existat în societatea românească: Săvoiu, Căplescu,Voinescu, Hagi-Panteli.
Doctorul Ion Urlăţeanu, cel cu casa din strada Dumbrava Roşie, afost căsătorit cu Maria Dimciu, având un fiu, George. Interesanteste şi numele bunicii paterne a doctorului, soţia cluceruluiScarlat Urlăţeanu: Eufrosina Asănescu. "Asan" este etimologicînrudit cu numele "Hasan", atât de răspândit în bazinulmediteranean, neavând cu siguranţă legătură cu dinastia, atât deîndepărtată în timp, a Asăneştilor vlaho-bulgari. Iată că pe lângănumele familiei boiereşti Asan-Micşuneşti, din care o ramură a datpe linie feminină familia Polizu-Micşuneşti, exista şi patronimulAsănescu. Onomastica românească e cu certitudine plină de umor şiinventivitate.


MIHAI SORIN RĂDULESCU - n. 1966,Bucureşti. Profesor universitar doctor la Facultatea de Istorie aUniversităţii Bucureşti. Specialist în istorie socială româneascăşi genealogii. Volume publicate: "Elita liberală românească,1860-1900", Ed. All, 1998, "Genealogii", Ed. Albatros, 1999,"Genealogia românească", Editura Istros, 2000, "Memorie sistramosi" (2002) si "Cu gandul la lumea de altadata" (2005).

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO