La coada Europei. Acolo suntem in materie de gunoaie si reciclare.
La campionatul mondial din Africa in 2010, 9 echipe au purtat tricori confectionate din materiale recilate, adica din gunoaie. De altfel, in occident, hainele din materiale reciclate au ajuns o moda.
Noi mai avem cale lunga pana cand vom intra in randul lumii. Aruncam 99% din toate deseurile, fata de media europeana de 38%. Am transformat gropile de gunoi in munti de deseuri, pe care nu-i mai luam in seama… Suntem cei mai murdari din Europa - ne-o spun in fata occidentalii. La fiecare o suta de euro cheltuiti, romanii produc 10 kilograme de gunoi. Potrivit unui studiu intocmit de biroul de statistici al Uniunii Europene, Eurostat, in 2010 un roman a ajuns sa produca aproape 400 de kilograme de deseuri menajere, iar gunoiul a fost in intregime depozitat la gropile de gunoi, adevarate bombe ecologice. Specialistii in mediu sunt ingroziti. "Este un dezastru generalizat - spune prof. univ. Gabriela Rosu, de la Facultatea de imbunatatiri funciare si ingineria mediului - in care sunt afectati absolut toti factorii de mediu, subsolul, solul, terenul din jur, apa curgatoare, apa freatica, atmosfera si peisajul."
Cat despre refolosire, reciclam doar 1% din intreaga cantitate de deseuri, ceea ce ne plaseaza pe penultimul loc pe lista rusinii intocmita de europeni. Ultimii sunt bulgarii care arunca chiar tot. Primii sunt austriecii care recicleaza 70% din tot ce inseamna deseuri. Din 2007 de cand am aderat la Uniune, ar fi trebuit sa respectam nenumarate termene care tin de legislatia de mediu.
Ramnicu Sarat. Groapa de gunoi sporeste inca de pe vremea comunismului si va fi inchisa in anul 2017. Depozitul se lateste si se inalta de la o zi la alta, spre disperarea oamenilor care traiesc in cel mai toxic mediu posibil. Aerul, apa, solul, totul in jurul lor este poluat. Primaria ar trebui sa controleze depozitarea si sa reduca poluarea potrivit legislatiei europene. Sa imprejmuiasca zona, sa sape in jurul gropii santuri pentru colectarea lichidului care rezulta din fermentarea deseurilor, numit levigat si sa aiba un sistem de evacuare a gazelor. Dezastrul de la Ramnicu Sarat se vede cu ochiul liber. "Groapa nu are impermeabializare - spune prof. univ. Gabriela Rosu -, nu are sistem de colectare a levigatului, nu are sistem de evacuare a gazului, cele trei sisteme de baza in protectia mediului, ceva ar putea sa faca macar un sistem de colectare a gazului."
Deseurile biodegradabile produc metan care este un gaz cu puternic efect de sera, de 25 de ori mai puternic decat bioxidul de carbon si care contribuie la modificarile climatice. "Pe depozitul acela cad precipitatii - adauga prof. univ. Gabriela Rosu -, se infiltreaza prin deseuri, se incarca in material poluant, se aduna la baza depozitului. Daca nu exista un strat de argila, macar o bariera, acel levigat ajunge in apa freatica si polueaza, as zice definitiv, si foarte greu de depoluat si cu niste costuri pe care nu si le pot permite nici tarile dezvoltate."
Levigatul balteste langa groapa de gunoi, iar riul Rimnicelu este atat de poluat incat animalele nu mai beau apa din el. Apa este neagra si face spume de parca ar avea in ea detergent.
Ce face garda de mediu, cea care ar trebui sa vegheze la respectarea legii, sa dea amenzi si sa ridice autorizatia de functionare a gropii? Nimic.
Culmea mizeriei este ca primaria cheltuieste un miliard de lei vechi in fiecare luna pentru administrarea gropii si pentru ecologizarea ei. Pe ce se duc banii?
Numai pentru Garda de mediu groapa de gunoi nu miroase.
1,1 miliarde de euro putem primi de la UE - fonduri nerambursabile - pana in anul 2013 pentru investitii in managementul deseurilor. Banii ne asteapta, numai ca proiectele trebuie sa treaca prin hatisul birocratic romanesc al licitatiilor si contestatiilor. Lipsa gropilor ecologice nu numai ca distruge mediul, dar ne va costa. Riscam o amenda de 200 de mii de euro pe zi.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
