Ziarul de Duminică

IASII LUI CRETU / Pastorel despre defuncta feciorie

IASII LUI CRETU / Pastorel despre defuncta feciorie
15.07.2009, 13:24 1015

Este o considerabila doza de idealism in astfel de proiectii, caci, sa recunoastem, intotdeauna barbatul si-a dorit, poate dintr-o irepresibila pornire posesiva sau pur si simplu din orgoliu, o femeie care sa-i apartina in exclusivitate. Inocentei soatei i-ar corespunde, intru echilibru, experienta masculului invartosat.
Cam asta e teoria. Cum stam cu practica vom cauta sa deslusim recitind unele dintre epigramele lui Al. O. Teodoreanu, cunoscut sub numele, devenit aproape marca inregistrata, de Pastorel.
Un cunoscut catren da in vileag neostoita melancolie a cavalerului doritor de muze intangibile (mereu barbatii au tanjit dupa astfel de inselatoare amagiri), pe care confruntarea (statistica, la nevoie) cu proza realitatii il determina sa se abandoneze unui regret probabil nu exclusiv retoric. Suflet de poet, deh! Iata strofa cu pricina: "Fata mare, floare-a vietii,/ Intr-un veac in devenire/ Te mai au in amintire/ Mitocanii si poetii". O fi, nu neg, si o nuanta ironica aici, dar ea este una trista, nostalgica si nu face decat sa sanctioneze emanciparea feminina. Noua, sarmanilor visatori vetusti, ce ne mai ramane, azi, spre compensatie, dat fiind ca veacul s-a incheiat si a indepartat decis morala straveche dintre grabitele-i cutume? Probabil „suavul suspin", vorba unui pricepator amic…
In ciuda cavalerismului pe care l-a ilustrat, la modul sau boem, intreaga viata, Pastorel era si el om (barbat, adica) si ii erau la indemana si obiceiurile mai prozaice, lubrice ale tagmei. Cand se dumireste, deci, ca lirica nostalgie e inutila, ataca, cu verva si in stihuri mai deocheate, decesul fecioriei: "Plangea fecioara stand pe spate,/ Cu trupul frant si gandul gol:/ «O fi fetia un simbol,/ Dar Guta e realitate»". Oh, trista si nedreapta soarta, care-l lasi chiar pe Guta sa culeaga, grobian, desigur, dulcele polen al fragedei fapturi! Probabil acelasi tembel ipochimen poate da nastere, in gonflabila-i vanitate, si ipotezei deflorarii ca izbanda suprema a barbatului badaran: "Imi ziceam si eu, odata,/ Iar acuma, zi si tu:/ Vei fi fost la ma-ta fata,/ Dar la mine jur ca nu!". Tinta unei astfel de epigrame nu este pacalita silfida, ci bondarul neghiob, care nu pricepe ca initierea in actul erotic e mai mult decat spargerea unei basici. (Aici vorbeste, recunosc, si gelozia mea incurabila, pornirea impotriva acelor masculi natangi, animalzati, care nu stiu ce e discretia si ce poate oferi o femeie).
Altfel, in cea mai dulceaga maniera, Pastorel stie sa recicleze, cu o blanda ironie, si scenariul telenovelistic (i-am spune azi), al aruncarii in mrejele lui Priap, din dezamagire. De data aceasta epigrama se muta in romanta, indulcind tonurile caustice specifice si cultivand dublul sens: "De cand a disparut boierul/ Lasand o neagra intristare,/ Ea nu mai pune pret pe floare…/ Acuma vinde cu panerul". Trista epigrama! Este prima treapta catre cea mai de jos, alunecarea in breasla deznadajduita a hetairelor contemporane, mai oneste decat cuconetul ferchezuit, dar hiperfoliculinic, caci isi recunosc, cu pretul la vedere, statutul: "Spusu-mi-a un betivan/ Priponit contra perete:/ «Fetele din Popa Nan/ E celebre, dar nu-i fete»". Are si celebritatea pretul ei. Unele dintre asa-numitele vedete care umplu ecranul televizorului si paginile colorate ale revistelor de profil ar putea sa confirme!
M-am jucat, desigur, alegand o astfel de tema. Cert este ca incep sa ma gandesc din ce in ce mai serios la o monografie dedicata lui Al. O. Teodoreanu. Nu cred in prejudecata conform careia el ar fi un scriitor minor. Ca spirit, este peste multi dintre contemporanii sai mai cunoscuti sau cu o cota mai inalta. In plus, cred ca spiritul moldav, iesean, la o adica, se afla ipostaziat cum nu se poate mai fericit in figura boemului epigramist.


BOGDAN CRETU (nascut la 21 ianuarie 1978, in judetul Constanta) este lector la Catedra de Literatura Romana din cadrul Facultatii de Litere, Universitatea „Al.I. Cuza" din Iasi. Doctor in filologie, cu distinctia magna cum laudae, din iulie 2006. Volume publicate: Arpegii critice. Explorari in critica si eseistica actuale (Premiul pentru debut al Uniunii Scriitorilor din Romania; Premiul pentru debut al revistei „Convorbiri literare"); Matei Visniec – un optzecist atipic (Premiul pentru debut al „Ziarului de Iasi", nominalizat la Premiul pentru debut al revistei „Romania literara"), Lecturi actuale. Pagini despre literatura romana contemporana (Premiul pentru critica al revistei „Ateneu"), Utopia negativa in literatura romana. Cronicar literar, eseist; a publicat in jur de 500 de articole in diferite reviste culturale. Semneaza prefete la numeroase volume, antologii etc. Redactor al revistei „Paradigma". Membru al Uniunii Scriitorilor din Romania si al Asociatiei pentru Literatura Generala si Comparata. Din 2006, semneaza o rubrica saptamanala in „Ziarul de Iasi". Colaborator la emisiunea „Convorbiri literare" a Radio Iasi, din 2006. 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO