Ziarul de Duminică

În România, o femeie a început să ouă.../ de Stelian Ţurlea

În România, o femeie a început să ouă.../ de...

Autor: Stelian Turlea

10.03.2016, 23:57 162

Încă o fermecătoare carte a celebrului Salman Rushdie.*) Un basm despre lupta lumilor, un război de doi ani, opt luni şi douăzeci şi opt de nopţi între jinnii întunecaţi ai lumii de sus şi oameni, care cuprinde întreg globul, Orient şi Occident deopotrivă, lume dezvoltată şi mai puţin dezvoltată, cu punerea la îndoială a credinţei şi lupte pentru impunerea ei, cu orori nesfârşite care sunt, de fapt, oglinda perfectă a războaielor şi ororilor ultimilor ani – terorism, foamete, năucire  climatică. Influenţa jinnilor se simţea peste tot, dar în acele zile de început, înainte ca ei să-şi dezvăluie prezenţa, mulţi dintre strămoşii noştri nu şi-au dat seama cum acţionase mâna lor invizibilă la distrugerea unui reactor nuclear, violarea în grup a unei tinere sau declanşarea unei ava­lanşe, într-un sat din România, o femeie a început să ouă. Într-un oraş din Franţa cetăţenii au început să se transforme în rinoceri. Irlandezii vîrstnici au început să locuiască în tomberoane. Un belgian s-a uitat în oglindă şi şi-a văzut ceafa reflectată în ea. Un funcţionar rus şi-a pierdut nasul şi apoi 1-a văzut plimbîndu-se de unul singur prin Sankt Petersburg. Un nor îngust a tăiat luna plină şi o doamnă din Spania care o privea a simţit o durere ascuţită, o lamă i-a tăiat globii oculari în două, iar umoarea vitroasă, substanţa gelatinoasă care umple spaţiul dintre cristalin şi retină, s-a scurs afară. Dintr-o gaură din palma unui bărbat au început să iasă furnici. Cum să pricepi astfel de lucruri?”

Găsim în roman toate temele marii literaturi: iubire, ură, pasiune, război, speranţe. Figuri memorabile se găsesc şi într-o tabără şi în cealaltă. Joc grotesc, benzi desenate, fabulaţie, fantezie copleşitoare, stil ameţitor, în toate o poveste bine strunită despre viciile, temerile şi speranţele umanităţii. O carte deopotrivă pentru adolescenţi şi adulţi, filosofi şi neştiutori, credincioşi şi necredincioşi, pasionaţi de orice şi delăsători. Pentru că, până la urmă, în lumea fantastică a jinnilor se  reproduc aidoma toate caracteristicile minunate şi toate tarele lumii omeneşti: Porţile percepţiei i se deschiseră şi el văzu că tot ce era abject şi monstruos în jinni era o oglindire a părţii monstruoase şi abjecte din fiinţele umane, că şi în natura umană se găsea aceeaşi iraţionalitate capri­cioasă, încăpăţânată, malefică şi nemiloasă şi că bătălia împotriva jinnilor era o imagine a bătăliei purtate în inima  omului, ceea ce însemna că jinnii erau cumva, în acelaşi timp, şi abstracţiuni, şi realităţi, iar venirea lor în lumea de jos era menită să-i arate acestei lumi ce trebuia să stârpească din ea însăşi, adică tocmai lipsa de raţiune, acea lipsă de raţiune reprezentată de jinnii întunecaţi din interiorul oamenilor, şi când înţelese asta, înţelese de asemenea ura de sine a Teresei Saca şi ştiu, la fel de bine ca ea, că esenţa de jinn din ei, din amândoi, trebuia şi ea stârpită, iraţionalul trebuia învins atât în om, cât şi în jinn, astfel încât să poată începe o epocă a raţiunii.”

 

*) Salman Rushdie – Doi ani, opt luni şi douăzeci şi opt de nopţi. Editura Polirom. Traducere din limba engleză şi note de Dana Crăciun

 
 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO