Astăzi, 25 septembre 2015, la Palatul Suţu, va avea loc vernisajul unei expoziii document, „Începuturile fotografiei la Bucureşti”. Expoziţia cuprinde fotografii mai puţin cunoscute şi poate fi vizitată până pe data de 7 decembrie 2015.
Tehnica fotografică, o nouă practică ajunsă la noi din Occident, a uimit, la jumătatea secolului al XIX-lea, întreaga lume bucureşteană. Preocupări legate de fotografie au început să fie simţite şi la noi, se pare, pe la 1834 când, pe un farmacist l-a costat viaţa lucrul cu brom în timp ce făcea cercetări relative la fotografie.
La 16 februarie 1839, publicaţia „Albina Românească”, făcea cunoscută pentru români descoperirea dagherotipiei. Tehnica era nouă şi destul de complicată. Dagherotipiile erau extrem de fragile, dar de o mare fineţe şi fidelitate; nu se puteau multiplica şi se realizau în formate mici.
Se pare că primul atelier fotografic din Bucureşti a aparţinut unei doamne, Wilhelmine Priz, care făcea portrete dagherotip „cu un preţ foarte cuviincios”. Dagherotipia s-a practicat la noi în ţară până prin anul 1860, iar primul aparat de acest tip a fost cumpărat de Colegiul Sfântul Sava, la 1840. Se crede că cel care l-a mânuit cel dintâi ar fi fost Carol Popp de Szathmari. La 1873 au apărut primele plăci cu gelatino-bromură, aşa luând naştere fotografia modernă.
Carol Popp de Szathmari a fost unul dintre cei mai cunoscuţi şi apreciaţi fotografi ai vremii. A fost primul mare fotograf al Ţării Româneşti, surprinzând schimbările prin care a trecut ţara de-a lungul domniilor a trei dintre cârmuitori. Tot el a avut şi marele merit de a reda prima imagine fotografică a Bucureştilor, care a fost o calotipie, intitulată Câmpul Procopoaiei.
Un fotograf cu un statut aparte, care nu se poate număra printre fotografii bucureşteni cu firmă, dar care a avut un rol foarte mare în redarea primelor imagini ale capitalei a fost Ludwig Angerer. El a fost nu numai unul dintre primii fotografi ai oraşului Bucureşti, ci şi unul dintre marii fotografi ai Vienei.
Franz Duschek a fost un alt renumit maestru care îşi avea atelierul în Strada Nouă (azi Edgar Quinet), fiind şi cumnat cu Szathmari. La 1872, acesta anunţa că face fotografii „în orice timp, senin sau noros” şi asigura „orice justă acceptare a onor public ce-mi va vizita atelierul”.
Un alt celebru fotograf a fost Franz Mandy, care şi-a deschis atelierul la 1877, pe Calea Victoriei. El a fost primul dintre confraţii săi care a introdus evidenţa clişeelor începând cu numărul 1 şi continuând numerotarea pe toată perioada activităţii atelierului său.
Numărul fotografilor bucureşteni care au urmat acestor mari maeştri nu au fost deloc mic, printre ei demni de menţionat fiind A. D. Rieser, Eduard Pesky (care se intitula pe cartoanele fotografiilor „pictor academic”), Moritz Benedict Baer, W. Wollenteit, Iosif Szollosy, Ioan Spirescu, J. Marie.
Cei mai mulţi fotografi au fost alogeni, mai cu seamă germani, austrieci, francezi, polonezi, cehi, dar, cu timpul, nici românii – mai puţini, cei drept – nu au lipsit. Astfel, avem cunoştinţă de atelierele unor români mai ales spre sfârşitul secolului, cum au fost cele ale fotografilor Ion Gavrilescu, Dumitru Constantinescu, I. Nicolescu, M. Davidescu.
În general, fotografiile variau ca dimensiune, după cerinţele încadrării imaginii şi după fantezia fotografului. Ele erau lipite pe cartoane cu firma fotografului tipărită pe verso, uneori şi pe faţa cartonului, jos. Firmele care se respectau îşi comandau cartoanele de la Viena, cu însemnele lor special tipărite, şi nu sunt puţine astfel de fotografii care s-au păstrat până astăzi. Mai târziu, au apărut cartoane care se vindeau având pe spate diferite desene cu flori, amoraşi şi un aparat de fotografiat, care încadrau cuvântul SOUVENIR. Fotografiile se lipeau pe cartoane cu ajutorul unei folii speciale, prin presare la cald. Dacă, în general, maeştrii fotografi foloseau formate mai mici, atelierele specializate şi laboratorele statului lucrau cu formate mari.
Proiectul expoziţional „Începuturile fotografiei la Bucureşti. Maeştrii şi imagini din secolul al XIX-lea” îşi propune să prezinte publicului, începând cu anul 2015, operele maeştrilor fotografi, care au lucrat în Bucureşti începând cu anii 1853-1856. Pentru acest an, expoziţia face referinţă la maeştrii fotografi prezenţi în Bucureşti, în perioada 1850-1900. Proiectul expoziţional valorifică patrimoniul arhivei fotografice a Muzeului Municipiului Bucureşti, multe dintre piesele colecţiei foto fiind aduse pentru prima oară în faţa publicului.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
