Ziarul de Duminică

Infern şi paradis pe Amazon/ de Elisabeta Lăsconi

Infern şi paradis pe Amazon/ de Elisabeta Lăsconi

Autor: Elisabeta Lasconi

23.01.2014, 23:56 137

„Fascinaţie” de Ann Patchett aduce sub ochii cititorului un ţinut necunoscut, jungla Amazonului ce ascunde în hăţişurile ei paradisul şi infernul. Romanul are o densitate rară, oferită de aventura trăită de o tânără cercetătoare, Marina Singh, iar hăţişurile epicii ascund potecile mai multor poveşti, una mai stranie şi mai surprinzătoare decât alta.

Povestea iniţială cuprinde o lume de nişă, cercetătorii din domeniul farmaceutic, prinşi în rutina ce are mize mari: descoperirea unor medicamente care să aducă venituri uriaşe companiilor, apoi să schimbe cu sănătatea şi viaţa umană. Aparent banală, pigmentată prin relaţia amoroasă a Marinei Singh cu directorul ei Jim Fox, ea se deschide brusc spre alt tărâm, când primesc vestea morţii colegului ei Anders Eckman.

Marina Singh este aleasă de Jim Fox să plece pe Amazon, unde a pierit Anders Eckman, trimis în căutarea lui Annick Swenson. Cartea devine una a călătoriei şi aventurii, dublată de un roman psihologic strecurat pe nesimţite. Pregătirile Marinei Singh duc la o introspecţie profundă, căci medicamentele menite să-i asigure rezistenţa în junglă îi declanşează coşmaruri. Ea rememorează drama vieţii de familie cu o mamă americană şi un tată indian, trăind pe două continente, traumele copilăriei ei îşi găsesc acum explicaţia.

Dar Marina Singh are o legătură cu Annick Swenson, relaţia de ucenicie, dacă nu chiar de fascinaţie faţă de un mentor cu o personalitate strivitoare au marcat-o dureros, au determinat-o să părăsească practica medicală şi să intre în zona cercetării. Iar fascinaţia reînvie, fiindcă Annick Swenson se află pe Amazon, unde a descoperit un trib, Lakashi, unde femeile rămân fertile până la vârste înaintate şi nasc şi la 70 de ani. Relaţia de ucenicie este dublată, Annick Swenson însuşi a avut ca mentor un om de ştiinţă, Martin Rapp, dar în cazul ei relaţia s-a transformat într-una amoroasă. 

Şi Marina Singh ştie că relaţia ei cu Anders Eckman este ambiguă, se simte atrasă de el, fără ca atracţia să se manifeste în vreun fel, dar soţia lui o intuieşte. Şi doamna Eckman îi cere să accepte aventura în junglă, convinsă că soţul ei n-a murit, copleşită de suferinţa celor trei băieţi rămaşi fără tată. Compania farmaceutică pentru care lucrează Marina Singh îi finanţează cercetările doctoriţei Swenson, cu speranţa că ea le va oferi medicamentul miraculos care să dea femeilor de astăzi posibilitatea să aleagă ele când nasc, ieşind de sub teroarea ceasului biologic. Nu atât revoluţia medicală contează, cât câştigurile pe care le oferă o asemenea descoperire.

Marina Singh o găseşte, după tot soiul de încercări pe Annick Swenson, ajunge în tribul Lakashi, constată că femei de 70 de ani îşi duceau sarcina mândre, că doctoriţa Swenson, ca autentic om de ştiinţă a testat pe ea însăşi medicamentul pregătit. De aici însă încep şi întrebările şi îndoielile, fiindcă tot ce se petrece în tribul de pe Amazon nu poate fi exportat în viaţa omului modern, iar fabricarea medicamentului ar duce la distrugerea unui întreg microclimat.

Psihologismul romanului se adânceşte, fiindcă reîntâlnirea Marinei Singh cu doctoriţa Swenson pune în lumină alte complexe şi frustrări, ce ţin de condiţia femeii moderne, dornică să se realizeze social, să aibă o carieră de succes, dar măcinată de instinctul matern reprimat, ce se manifestă indirect, prin grija faţă de copii abandonaţi ori cu un handicap, pe care-i adoptă afectiv, mai mult sau mai puţin conştient. Şi, de aici, paralelismul cu maternitatea, aşa cum şi-o asumă femeile din tribul Lakashi.

Romanul împleteşte peripeţii palpitante cu proza reflexivă, meditaţiile vizează ciocnirea dintre natură şi civilizaţie, dintre ştiinţă şi morală. Ce sens are să aştepţi senectutea ca să naşti un copil? Câte riscuri şi urmări implică o asemenea alegere, atât pentru mame, cât şi pentru copii? O joacă sfidând barierele vârstelor nu seamănă oare cu joacă de-a Dumnezeu? Romanul seamănă bine cu o junglă amazoniană, cu poveşti luxuriante ce ascund pericole mortale.

  

Ann Patchett – Fascinaţie. Traducere din engleză şi note de Carmen Toader. Editura Humanitas fiction, colecţia „Raftul Denisei”

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO