Daniel Goleman
Forţa binelui
Viziunea lui Dalai Lama pentru lumea de azi
Editura Curtea veche
Introducere de Dalai Lama. Traducere din limba engelză de Mihai Lăzărescu.
În discursul lui Dalai Lama, argumentele ştiinţei susţin îndemnurile religiei – semn al unei gândiri logice şi umaniste.
Cartea de faţă – apărută chiar la aniversarea a 80 de ani ai lui Dalai Lama – arată cum ne putem transforma compasiunea într-o forţă pozitivă. Avem în faţă mărturia eforturilor de-o viaţă ale unui om care şi-a pus toată energia în slujba binelui.
Devenind mult mai mult decât cel mai proeminent exponent al budismului tibetan, cel de-al XIV-lea Dalai Lama este un vizionar cu o profundă înţelegere a evenimentelor petrecute în lumea de ieri şi de azi, dar şi cu o perspectivă unică asupra viitorului omenirii.
El ne inspiră să luăm măsuri concrete, convingându-ne că a venit timpul să contribuim cu toţii la crearea unei lumi mai bune pentru generaţiile următoare.
De-a lungul timpului, milioane de oameni au ascultat sfaturile lui Dalai Lama despre cum putem trăi o viaţă mai fericită şi mai plină de sens. Acum, când lumea are nevoie de îndrumarea lui mai mult ca oricând, el ne arată cât contează actele fiecăruia dintre noi – dacă sunt motivate de compasiune (indiferent cât ar fi de neînsemnate) – pentru a genera o forţă a binelui.
Daniel Goleman este un renumit psiholog, autor de cărţi şi jurnalist american. S-a născut în Stockton, California, pe 7 martie 1946, într-o familie de profesori de ştiinţe umaniste. După cea absolvit Colegiul Amherst, a urmat cursurile Universităţii California din Berkeley. A studiat şi la Harvard, în cadrul unui program de psihologie clinică, analizând mintea umană dintr-o perspectivă interdisciplinară. Prin intermediul unei burse doctorale, a făcut cercetări în India cu privire la sistemele antice de psihologie şi practicile de meditaţie în religiile asiatice, apoi arevenit la Harvard pentru a-şi finaliza lucrarea de doctorat. Ulterior, a obţinut o bursă postdoctorală, datorită căreia s-a reîntors în Asia pentru a-şi continua cercetările de psihologie antică. În urma încheierii studiilor, a predat la Harvard, apoi a scris pentru revista Psychology Today, după care a lucrat mulţi ani ca jurnalist pentru The New York Times, scriind articole despre creier şi ştiinţele comportamentale. A colaborat cu multe alte publicaţii prestigioase. Goleman e membru fondator al Institutului Minte şi Viaţă şi cofondator al Programelor de Colaborare pentru Învăţare Academică, Socială şi Emoţională. De asemenea, e cofondator al Consorţiului pentru Cercetări privind Inteligenţa Emoţională în Organizaţii, instituţie a cărei menire este aceea de a cataliza cercetările referitoare la rolul inteligenţei emoţionale în creşterea eficienţei la locul de muncă. De multă vreme, susţine discursuri în faţa grupurilor de profesionişti, oameni de afaceri şistudenţi, fiind invitat frecvent pentru a vorbişi în cadrul unor conferinţe. A fost nominalizat de două ori la Premiul Pulitzer.
Cea mai vândută carte a sa, Inteligenţa emoţională (apărută în traducere la Curtea Veche Publishing, ed. a III-a, 2008), a fost publicată în 40 de limbi şi s-a tipărit în peste 5.000.000 de exemplare.
Vom găsi în aceste pagini câteva dintre poveştile reale ale unor oameni care au pus în practică ideile susţinute de el, ca rezultat îmbunătăţind viaţa altora şi, în plus, dobândind pentru ei înşişi o sănătate fizică şi mentală mai bună. Căci, aşa cum ne spune Dalai Lama, „să iubeşti e chiar mai important decât să fii iubit”.
Daniel Goleman prezintă aici ceea ce am putea numi „ştiinţa compasiunii” şi demonstrează cum aceasta are puterea:
- Să anihileze corupţia, acordurile politice secrete şi prejudecăţile.
- Să vindece ecosistemele care susţin viaţa pe planetă.
- Să elimine inechitatea socială, prin transparenţă şi responsabilitate.
- Să înlocuiască peste tot în lume violenţa cu dialogul.
- Să promoveze ideea că toţi oamenii sunt egali şi pot colabora pentru binele comun.
- Să determine firmele care au ca scop profitul să devină responsabile social şi ecologic.
- Să introducă în şcoli discipline care educă empatia, stăpânirea de sine şi etica.
Forţa binelui adună laolaltă oameni care cred în puterea compasiunii, fie că sunt creştini ori musulmani, fie că sunt budişti ori au alte credinţe. În slujba binelui acţionează şi oameni care nu au o anumită religie, dar cred în puterea raţiunii şi în dovezile ştiinţifice care arată cum şi de ce societatea materialistă şi globalizată de azi trebuie să-şi schimbe modul de viaţă.
Rolul omului pe Pământ nu e acela de a consuma toate resursele planetei şi de a distruge ceea ce n-a consumat. Ci de a lăsa copiilor săi o lume mai bună decât a primit.
De peste o jumătate de secol, Dalai Lama – unul dintre cei mai influenţi lideri spirituali şi politici ai lumii – îndrumă umanitatea pe calea compasiunii, învăţându-ne ce înseamnă să trăieşti frumos.
Sfinţia Sa Tenzin Gyatso, al XIV-lea DALAI LAMA, este liderul spiritual al poporului tibetan. S-a născut la 6 iulie 1935, în Taktser, un sătuc din nord-estul Tibetului. Provenind dintr-o familie de ţărani, Sfinţia Sa a fost recunoscut la vârsta de 2 ani, conform tradiţiei tibetane, ca reîncarnare a predecesorului său, al XIII-lea Dalai Lama, fiind prin urmare încarnarea luiAvalokiteshvara, Buddha al Compasiunii. Ceremonia sa de încoronare a avut loc la 22 februarie1940, în Lhasa, capitala Tibetului. Şi-a început educaţia monahală la vârsta de 6 ani şi a obţinut doctoratul în filosofie budistă la vârsta de 23 de ani. În 1950, la un an după invadarea Tibetului de către China, a fost chemat să-şi asume puterea politică. În 1954, a mers la Beijing, pentru negocieri de pace cu liderii chinezi. Dar în cele din urmă, în 1959, după invazia trupelor chineze în Lhasa, a fost forţat să plece în exil. De atunci, trăieşte în Dharamsala, în nordul Indiei. În 1963, a propus o constituţie democratică a Tibetului, bazată pe principiile budiste şi urmată de o serie de reforme democratice. Constituţia promulgată ulterior susţine libertatea cuvântului, credinţa, libertatea de asociere, precum şi libertatea de mişcare. Căutând soluţii la situaţia din Tibet, de-a lungul anilor, Sfinţia Sa a avut numeroase iniţiative de pace. De asemenea, a întreprins nenumărate călătorii, care l-au purtat prin ţări din întreaga lume. A avut dialoguri la cel mai înalt nivel cu şefi de stat şi de guvern, dar şi cu oameni de ştiinţă şi lideri religioşi. În martie 2011, Sfinţia Sa a anunţat că se retrage din funcţia politică în favoarea unui reprezentant ales democratic, rămânând însă liderul spiritual al tibetanilor. De-a lungul timpului, i-au fost decernate multe distincţii prestigioase, iar în 1989 a primit Premiul Nobel pentru Pace.
Cea mai mare parte a acestei cărţi se bazează pe zeci de ore de interviuri pe care mi le-a acordat, în principal în Italia, la Pomaia şi Livorno, dar şi în Rochester, Minnesota, şi Princeton, New Jersey. Mesajul său m-a călăuzit decenii întregi şi sunt încântat că am acum ocazia să îl împărtăşesc la o scară mai largă.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
