Ziarul de Duminică

INTERVIU/ Tiberiu Avramescu despre cum s-a nascut si de ce a murit o mare colectie: Biblioteca pentru Toti

INTERVIU/ Tiberiu Avramescu despre cum s-a nascut si de ce a murit o mare colectie: Biblioteca pentru Toti

1. Tiberiu Avramescu la o receptie, in ianuarie 1997; 2. La manifestatia de 1 mai 1962, la Editura pentru Literatura. In centru, cu ochelari, Mihai Sora, apoi Ion Banuta, directorul editurii, alaturi de Tiberiu Avramescu, cu un B.P.T. in mâna; 3. 20 iunie 1963. In fata Editurii pentru Literatura: Z. Ornea (seful redactiei de istorie literara) si Tiberiu Avramescu (seful redactiei B.P.T.); 4. 12 martie 1995, la Târgul de Carte de la Ierusalim, in fata standului României: Tiberiu Avramescu, Mihaela Cercel (directoarea difuzarii), George Timcu (director in Ministerul Culturii), Janina Ilie (de la Ministerul Culturii); 5. 14 aprilie 1995, acasa la Al. Talex, pe Calea Mosilor, discutând despre editarea operelor lui Panait Istrati. Al. Talex, Traian Radu (redactorul Editurii Minerva), Tiberiu Avramescu; 6. 15 noiembrie 1995. La Editura Fundatiei Culturale Române: Costache Olareanu, Tiberiu Avramescu, Corneliu Popescu

10.03.2010, 15:38 1063
Nascut pe 16 martie 1933 la Timisoara, dinparinti originari din Basarabia, Tiberiu Avramescu si-a facutstudiile la Bucuresti, unde a urmat Facultatea de Filologie(1951-1955). A fost redactor la Editura de Stat pentru Literaturasi Arta (E.S.P.L.A.) (1955-1959); sef al redactiei Bibliotecapentru Toti (1959-1974), dupa care a fost transferat, impotrivavointei sale, la Centrala Editoriala. Imediat dupa Revolutie, in1990, a fost numit director general al editurilor si patrimoniuluinational in Ministerul Culturii, sub ministeriatul lui AndreiPlesu, apoi redactor-sef si director al Editurii Minerva pâna in2001, când aceasta a fost, practic, falimentata de noul ei patron.Din 2001 pâna in decembrie 2009, incadrat la Institutul de Istoriesi Teorie literara G. Calinescu din Bucuresti, s-a ocupat deeditarea literaturii clasice române la Fundatia Nationala pentruStiinta si Arta, sub conducerea acad. Eugen Simion.A publicatnumeroase editii privind literatura româna clasica si istoriapresei.
- Sunteti unul dintre cei mai longevivieditori de carte din România. Puteti sa evocati câteva momente aleinceputurilor indepartate ale activitatii dvs.?
-Ca tânar absolvent alFacultatii de Filologie, in anul 1955, refuzând sa acceptrepartizarea ca profesor de limba româna intr-o comuna din judetulGalati, am ajuns, la recomandarea lui Paul Georgescu, printrealtele si conferentiar universitar la facultate, la Editura de Statpentru Literatura si Arta, pe atunci o editura-mamut, cu peste 150de salariati, cu sediul central in localul vechii Edituri aFundatiilor Regale de pe Bulevardul Ana Ipatescu (fost si actualLascar Catargiu) nr. 39. Indrumat catre redactorul-sef al editurii,Alexandru Balaci, acesta m-a incredintat celuilalt redactor-sef,distinsul om de cultura Mihai Sora (cu care am ramas in cele maibune relatii de prietenie pâna in zilele noastre). Acesta m-arepartizat mai intâi in redactia de proza româna contemporana, undeam rezistat mai putin de un an, caci n-aveam nici o aptitudine saeditez maculatura realist-socialista care se publica pe vremeaaceea pe banda rulanta, trecând, dupa zile si luni de adevaratcosmar intelectual, in redactia numita pe atunci de "valorificare amostenirii literare", coordonata de doi eminenti editori, Ion Romansi Gh. Pienescu. Redactia se ocupa, sub auspicii stiintificeserioase, de editarea scrierilor autorilor clasici români,recuperati in timp unul câte unul, dupa interzicerea multora dintreei in epoca de sinistra amintire a proletcultismului demolator.Ceea ce m-a frapat mai intâi, când am pasit in holul mare alediturii, a fost un panou urias, referitor la tematica lucrarilorcontemporane pregatite penteu tipar; erau, potrivit indicatiilorpartidului, mentionate principalele teme ce trebuiau neaparatconcretizate in aparitiile viitoare: industrializarea tarii,cooperativizarea agriculturii (inclusiv lupta impotrivachiaburimii), prietenia vesnica cu U.R.S.S., lupta pentru pace,demascarea imperialismului anglo-american s.a.m.d. In acelasi hol,o pictura murala de Camil Ressu (pe care am vazut-o mult maitârziu), reprezentând trei odalisce, era acoperita cu o pânza marerosie, pe care trona o lozinca din gândirea lui Stalin, "Cadrelehotarasc totul!", in ideea ca oamenii muncii etc. etc., dar noi,cei tineri, o interpretam mai realist: serviciul de cadre hotaratotul. De altfel, activistii de partid, de la "sector", de la"muncipiu" si chiar de la "cice" (C.C.), multi chiar cu scoalaelementara terminata, fosgaiau prin editura, oferind indicatiipretioase, de pilda aceea referitoare la volumul al II-lea dinromanul Baragan, de V. Em. Galan (inspirat decooperativizarea agriculturii) pe care autorul nu-l mai preda demulta vreme, cu toate insistentele editurii: "Mai tovarasi, nu vamai ploconiti in fata scriitorilor, dati-i un ultim termen si, dacatovarasul Galan nu preda cartea, insarcinati pe altcineva s-oscrie!".
- Dupa o activitate editoriala neintrerupta de55 de ani impliniti peste câteva luni, care socotiti ca ar putea ficel mai important, mai semnificativ moment din viata dv. deeditor?
- Un moment care mi-a marcat efectiv viataa fost numirea mea, neasteptata (aveam numai 26 de ani), incepândde la 1 aprilie 1959, ca sef al redactiei Biblioteca pentru Toti,atunci infiintata in cadrul Editurii de Stat pentru Literatura siArta, devenita din ianuarie 1961 Editura pentru Literatura. Am avutatunci formidabila sansa, la sfârsitul acelui zbuciumat an 1959, saiau parte - sub directa indrumare a lui Mihai Sora, mareleentuziast, atunci si acum - la pregatirea lansarii, incepând dinianuarie 1960, a noii serii numerotate a Bibliotecii pentru Toti,care aparea fara intrerupere din martie 1895, când fuseseinfiintata de scriitorul si folcloristul Dumitru Stancescu si delibrarul-editor Carol Muller. O colectie astazi redescoperita cumare tam-tam de aventurierii presei scrise. Primul numar al noiiserii a colectiei a fost lansat intr-o geroasa zi de sâmbata, la 9ianuarie 1960, si cuprindea o selectie indrazneata (pentru acelevremuri) a poeziilor lui Mihai Eminescu, selectie alcatuita (darnemarturisita) de Mihai Sora, redactorul cartii fiind un viitoreditor de marca al operei eminesciene, Aurelia Bârla (Rusu).Aceasta serie a colectiei a ajuns in anul 2001 la numere mai maride 1.500 (la fel ca si prima serie, disparuta in noile conditiicreate culturii române socialiste prin 1949), când unintreprinzator din seria noilor imbogatiti ai capitalismuluioriginal salbatic a falimentat cu sânge rece Editura Minerva (incadrul careia aparea Biblioteca pentru Toti incepând din1970).
- In aceasta indelungata activitate, cumomente de satisfactii intelectuale reale, ati avut, desigur, simotive de amaraciune. Care dintre ele v-a marcat maidureros?
- Ma voi referi la unul dintre ele, cuefecte negative prelungite in ani, destul de cunoscut generatieimele, incredibil, desigur, pentru tinerii de azi. In 1968 a aparutin Biblioteca pentru Toti o valoroasa antologie a poeziei românemoderne, in doua volume, alcatuita cu competenta recunoscuta deNicolae Manolescu, un frecvent colaborator al redactiei noastre.Antologia se incadra intr-un plan mai vast, de a oferi selectiv inmai multe volume o imagine cuprinzatoare a poeziei române, de lastihuitorii cei mai vechi, pâna la cei mai tineri poeti. Si,pornind de la principii marturisit estetice, Nicolae Manolescu nu aputut omite din antologie poeti valorosi precum Aron Cotrus,Nichifor Crainic, Radu Gyr, Horia Stamatu s.a., ale caror simpatiipolitice din tinerete nu erau agreate de regimul comunist. Si,pentru ca de multe ori scriitorii au fost ei insisi cei care faceaumult rau breslei lor, un poet, de altfel stimabil, a reclamatdirect sefului statului ca in Biblioteca pentru Toti a aparut oantologie de poezie, in tiraj de masa (85.000 de exemplare!) incare erau selectati poeti legionari, fascisti etc. in timp ce poeticomunisti (precum Eugen Jebeleanu, Cicerone Theodorescu s.a.) erauintentionat omisi (in realitate ei fusesera inclusi in ultimul tomal marii antologii, Poezia româna contemporana, aparut insacu câtiva ani inainte, in 1964). Scandalul a fost enorm si urmarilepe masura. Cartea a fost retrasa de pe piata (se vândusera totusivreo 30.000 de exemplare), directorul Editurii pentru Literatura,Ion Banuta, inlaturat (si mutat la revista Albina), la felca si redactorul-sef, Mihai Sora (mutat la Editura Stiintifica),iar redactorul lucrarii, poetul si traducatorul Ion Acsan, a fosttrimis la nou-infiintata Editura Albatros, unde urma sa se ocupe deeditarea… cartilor de bucate. Si, pentru mai buna supraveghere aediturilor, in decembrie 1969 sistemul editorial s-a reorganizat,Editura pentru Literatura disparând si aparând in loc alte edituri,mai mici: Minerva, Eminescu, Albatros, Ion Creanga, Kriterion s.a.In redactia Biblioteca pentru Toti, care ajunsese sa editeze in1968 peste 90 de volume (inclusiv reeditarile), mai ramaseseradoi-trei redactori. Mi-aduc aminte si azi, cu strângere de inima,ca in prima zi de Craciun a anului 1968 (pe atunci zi lucratoare),când am auzit ca inimosul director al editurii, Ion Banuta, a fostdat afara, ne-am inchis in redactie (eram, cu totul, vreo 12persoane) si am plâns ca niste copii.
- Paralel cu activitatea dvs. de sef alredactiei Bibliotecii pentru Toti si apoi de redactor-sef sidirector al Editurii Minerva, ati desfasurat si o utila munca deistoric literar si de editor de texte clasice (editia, neterminata,a «Bucurestilor de altadata» de Constanstin Bacalbasa s-a bucuratde un real succes in ultimii ani ai regimului Ceausescu) si atiavizat spre publicare multe editii critice aparute dupa 1990. De cecredeti ca in ultima vreme a scazut interesul oficialitatilorculturale (pâna la cota de avarie) si a cititorilor pentru astfelde editii care fac parte, totusi, din patrimoniul nostrucultural?
- Realizarea unor astfel de editii cu unaparat critic complex (studii introductive, note-comentarii,variante, indici, bibliografie) presupune existenta unor editorispecializati, cu pregatire multilaterala (istorie literara,lingvistica, istorie culturala, politica etc.) si sunt foartecostisitoare din cauza volumului lor mare si a timpului indelungatde elaborare (necesita uneori câteva corecturi dificile, nu numaiin cazul cronicarilor). Or, in ultima vreme au disparut sponsoriicare puteau finanta, fie si partial, aparitia unor astfel deeditii, cu câteva sute de milioane de lei vechi fiecare volum, iarMinisterul Culturii n-are nici un plan in aceasta directie si, dealtfel, putin se sinchiseste de soarta editiilor critice, singureleajutoare pe care le primim efectiv fiind de la Ministerul Educatieisi Cercetarii si de la câteva foruri locale. Odata cu aceasta, audisparut in mare parte si editorii de texte clasice, prin deces(ultima disparitie, acum câteva saptamâni, a lui CorneliuSimionescu, care lasa neterminata monumentala editie Sadoveanu),scoala de editori de la Minerva practic nu mai exista si abia inultimii ani la Institutul de Istorie si Teorie literara "G.Calinescu" au aparut câtiva foarte tineri cercetatori, cu frumoasacultura si pregatire de specialitate, care au realizat foarte buneeditii critice. In afara de aceste cauze cu totul speciale,editiile critice sufera de declinul general al cartii românesti,care intereseaza un cerc din ce in ce mai restrâns de cititori si,de asemenea, de inexistenta unui sistem de difuzare a cartii caresa acopere toate zonele tarii.
- Totusi ce institutii credeti ca ar trebuicreate pentru salvarea patrimoniului literar national?
- Ar trebui creat un organism specializatcentral, in subordinea Ministerului Culturii, cu sprijinul UniuniiScriitorilor, al Ministerului Educatiei si Cercetarii, dotat cufondurile minime necesare, care sa intieze realizarea de catreedituri a unor editii critice potrivit unui plan, stabilind cucompetenta prioritatile, in functie de posibilitati. O parte dintiraje ar trebui repartizate gratuit catre principalelebiblioteci centrale, judetene, scolare din tara, in asa fel incâtun cititor impatimit sa fie sigur ca afla cartea dorita (foartescumpa, de altfel) la biblioteca din capitala judetului. O partedin sumele necesare ar trebui atrase de la o institutie cu oactivitate obscura, Copyro (se ocupa de "gestiunea" drepturilor deautor, in special a celor decedati), care incaseaza bani buni innumele mostenitorilor ai unor opere literare, bani a carordestinatie este putin cunoscuta.
- De ce credeti ca nu avem o istorie asistemului editorial postbelic? Chiar credeti ca nu intereseaza penimeni?
- . Pentru perioada de pâna la 1940 existao destul de buna istorie a editurilor românesti realizata de unuldintre descendentii familiei Ionitiu (Ioanitiu), fondatoarea vechiiEdituri Cartea Româneasca. Perioada de dupa ultimul razboi, cuedituri, care-si continuau, o vreme, activitatea, precum cea aFundatiilor Regale, transformata in Editura pentru Literatura siArta dupa inlaturarea monarhiei (cu sediul in acelasi local de peBd. Ana Ipatescu - Lascar Catargiu nr. 39 - astazi AmbasadaIranului), Socec, Georgescu-Delafras, Scrisul Românesc s.a., urmatede editurile din perioada socialista: E.S.P.L.A., Editura pentruLiteratura, Stiintifica, Tineretului, Tehnica, Minerva, CarteaRomâneasca, Dacia, Albatros, Junimea, Scrisul românesc, Kriterion,Medicala, Meridiane, Militara s.a. (prin 1980 erau numai 23 deedituri in toata tara), precum si de sumedenia de edituri aparute(si multe disparute) dupa 1990 ar merita, desigur, o istorie, darpentru aceasta ar trebui gasit un cercetator harnic si pasionat,dispus sa-si sacrifice câtiva ani buni din viata in biblioteci siarhive, fara sa fie sigur ca va gasi un editor dispus sa-itipareasca lucrarea (fara sanse de vandabilitate rapida) si sa-iofere obisnuitele drepturi de autor care, de regula, acopera oparte din costul biletelor de metrou si autobuz pâna la amintitelebiblioteci si arhive (si inapoi).
- Ca impatimit editor, ati abandonat - cum ar fi, de altfel,firesc - munca anonima de editor sau perseverati in aceastaonorabila directie?
-. Imediat dupa prabusirea EdituriiMinerva in 2001, ultimii salariati ai acesteia au fost preluati -la initiativa academicienilor Eugen Simion si Dan Grigorescu - deInstitutul de Istorie si Teorie Literara G. Calinescu, urmând sa-sidesfasoare munca de editor in cadrul Fundatiei Nationale pentruStiinta si Arta, pentru a continua, in masura posibilitatilor,editiile critice incepute la Ed. Minerva (Liviu Rebreanu, GalaGalaction, Eugen Lovinescu, Ion Vinea, Ilarie Chendi, seria de"Carti populare" s.a.). La Fundatie atmosfera era (si este)deosebit de prielnica pentru desfasurarea unei serioase activitatide editare a literaturii române clasice, s-a lansat aici, in 2000,in coordonarea acad. Eugen Simion o ambitioasa colectie de tipPléiade, "Opere fundamentale", de editii critice ale autorilorclasici sau clasicizati români, prezentati in elegante si masivevolume (care ajung uneori pâna la aproape 2.000 de pagini). Am avutmarea bucurie sa colaborez - dupa epuizarea manuscriselor de la Ed.Minerva - la pregatirea pentru tipar a câtorva dintre acesteeditii. Anul trecut a aparut volumul festiv 100 (Poeme dedragoste de Nichita Stanescu, impreuna cu un impresionat"album" Nichita Stanescu, alcatuit de Mircia Dumitrescu), precedatde multe alte volume din operele lui Mihai Eminescu (7 vol.), I.L.Caragiale (4 vol.), Ion Creanga (un vol.), G. Cosbuc (2 vol.), D.Cantemir (1 vol.), I. Slavici (8 vol.), Titu Maiorescu (4 vol.),Liviu Rebreanu (3 vol.), Tudor Arghezi (9 vol.), G. Calinescu (8vol.), Marin Preda (4 vol.), Marin Sorescu (6 vol.) s.a. Este, laora actuala, singura colectie stiintifica de editii critice caremai apare in tara noastra, in conditii din ce in ce mai dificile,in lipsa fondurilor necesare pentru editarea ei. In redactie,câteva volume gata pentru tipar isi asteapta sponsorii generosi,care intârzie sa se arate.
Intre timp, potrivit indicatiilor pretioase aleguvernului Boc, in decembrie anul trecut mi s-a desfacut contractulde munca intrucât, in spiritul eticii si echitatii capitalismuluiromânesc multilateral dezvoltat, nu se mai putea sa cumulezsalariul cu pensia.

STELIAN TURLEA (n. 1946) a urmat studii de filologie(1968) si filosofie (1976), la Bucuresti, a fost aproape treidecenii redactor de politica externa la revista "Lumea", a condus,dupa 1989, revistele "Lumea", "Zig-Zag", apoi ziarul "Meridian",dupa care a lucrat in televiziune, ca sef al departamentului destiri al Antenei 1. Din 1996 lucreaza la PRO TV, din 2000 este sieditor senior al Ziarului de Duminica. Este autorul a zececarti de publicistica, zece romane, opt carti pentru copii si douatraduceri. A ingrijit trei albume. A primit Premiul UniuniiScriitorilor pentru literatura pentru copii (2003), PremiulAsociatiei Editorilor din Romania (AER) pentru literatura pentrucopii (2005), Premiul Special al Uniunii Scriitorilor (2006),Premiul Asociatiei Scriitorilor din Bucuresti (2007). A fostnominalizat la Premiul Uniunii Scriitorilor pentru literaturapentru copii in 2000 si Premiul AER pentru roman in 2003.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO