Scriitori ai Transilvaniei 1949-2014
Dicţionar critic ilustrat
Şcoala Ardeleană, Eikon
Alcătuit de Irina Petraş.
Acest prim volum al dicţionarului de Scriitori ai Transilvaniei numără, fără pretenţii de exhaustivitate, scriitori activi în zona Filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor în perioada 1949-2014 (este şi un volum aniversar, sărbătorind cei 65 de ani ai Filialei clujene). Acoperă, aşadar, judeţele Cluj, Bistriţa-Năsăud, Maramureş, Sălaj şi Satu Mare; parţial, Mureş, Bihor, Alba. Am invitat să răspundă la chestionar scriitorii din Filialele Alba-Hunedoara şi Mureş (deocamdată), pentru ca aria transilvană să fie şi mai cuprinzătoare. Fiindcă am reţinut şi scriitori legaţi de Cluj prin naştere, rădăcini, perioade de viaţă sau prin moarte, există şi un număr de reprezentanţi ai judeţelor Sibiu, Braşov, Harghita şi Covasna (pe care le are în vedere mai pe larg volumul al doilea al Dicţionarului). Apoi, am adăugat scriitorii care au debutat prin Concursul de debut al Filialei Cluj, pe cei care au primit Premiul de debut sau alt premiu al Filialei. Nu lipsesc nici alte nume, de toate vârstele, cu participare consistentă la scrisul transilvan, chiar dacă nu neapărat legate de USR.
Dicţionarul nu valorizează, nu ierarhizează. El este întâi de toate un inventar şi, nu în ultimul rând, un album de familie. Sunt incluse, cu titlu onorific (onorant pentru noi, în primul rând) nume importante ale literaturii române legate, într-un fel sau altul, de Cluj/Transilvania (de la Ana Blandiana, Nicolae Prelipceanu şi Ioan Alexandru la Ion Brad, Augustin Buzura, D.R. Popescu, Nicolae Breban, Ion Horea şi Nicolae Manolescu). Fişele acestora sunt sumare, reţinând mai ales datele transilvane ale biografiei lor.
Dicţionarul ar fi trebuit să fie, în proiectul iniţial, unul de autor. Mă gândeam la o selecţie personală de scriitori transilvăneni descrişi exclusiv prin comentariile mele la opera lor. Am renunţat – efortul depăşeşte puterile unui singur om. O vreme, am discutat despre o formulă în doi, cu Petru Poantă. N-a fost să fie. Am ales în cele din urmă o „alcătuire” pe care s-o pot duce singură la capăt. Am compus un chestionar. Au răspuns la el majoritatea celor invitaţi (le mulţumesc încă o dată!). Pentru cei care nu au răspuns şi pentru dispăruţi, am folosit arhiva Filialei (lucrările alcătuite de mine prin Filiala Cluj a USR, de la Clujul literar 1900-2005, la Viaţa literară la Cluj), arhiva mea personală (mai ales Panorama criticii literare şi Literatură română contemporană – O panoramă şi Prelungiri), marile dicţionare, internetul, dar şi, extrem de important pentru calitatea sa de dicţionar critic, cărţile/textele criticilor ardeleni care mi-au dat acordul să apelez la ele: Petru Poantă, Diana Adamek. Ştefan Borbély, Ion Pop, Sanda Cordoş, Iulian Boldea, Mircea Popa, Ion Simuţ, Ovidiu Pecican, Doina Curticăpeanu, Cornel Robu, Mihaela Ursa, Constantin Cubleşan, Constantina Buleu, Andrei Moldovan, Ion Cristofor, Gheorghe Perian, Mihaela Mudure, Alex Goldiş, Ilie Rad, Valentin Chifor, Titu Popescu, George Vulturescu etc., etc. Am extras secvenţe/informaţii, în limitele legii copyright-ului, din diverse lucrări de referinţă. Am folosit Dicţionarul Analitic de Opere Literare Româneşti (coord. Ion Pop), dar şi Dicţionarul Scriitorilor Români (Zaciu, Papahagi, Sasu) sau Dicţionarul General al Literaturii Române (coord. Eugen Simion).
Este, totuşi, un dicţionar „de casă”, cu accent neevitat şi inevitabil pe scriitorii de azi ai Filialei (Filialelor). Un inventar ilustrat cu extrase critice şi cu imagini, cu profesiuni de credinţă (unele decupate din interviuri), cu fragmente reprezentative (de unde şi calitatea de mică antologie). Se numeşte critic fiindcă reţine la fiecare autor referinţe critice (în majoritate, selectate de autorii înşişi, aşadar rareori „critice”). Oricum, cred în continuare că viaţa literară a unui loc îşi creşte vârfurile pe un fundal divers, inegal şi pestriţ, foarte activ, care întreţine, în cele din urmă, chiar nevoia de literatură.
Fişa din dicţionar reţine doar repere esenţiale: data şi locul naşterii, facultatea absolvită, doctoratul (care înseamnă, de cele mai multe ori, o carte), debutul absolut, volumele în ordine cronologică, premii importante. Pentru a economisi spaţiu, n-am indicat, decât rareori, editurile la care au apărut cărţile, nici Premiile Filialei clujene a USR (cu excepţia Premiului pentru debut sau a unui alt premiu care poate legitima prezenţa în Dicţionar). Fiindcă referinţele trimise de scriitori nu erau unitare (unele aveau indicată sursa, cele mai multe nu), am optat pentru renunţarea la trimiteri, contând pe buna credinţă a autorilor. De altfel, dicţionarul nu şi-a propus să respecte întocmai cerinţele lexicografice academice.
Am ilustrat volumul cu fotografia-portret a scriitorilor ataşată fişei bio-bibliografice, cu imagini din viaţa scriitorilor (alese dintre cele trimise de scriitorii înşişi, dar şi din arhiva mea personală şi din fototeca Filialei, aceasta alcătuită din imagini dăruite, de-a lungul anilor, de colegii noştri). Am reţinut portrete ale scriitorilor realizate de artişti plastici. Dicţionarul va fi folosit, în final, şi pentru actualizarea site-ului Filialei (www.uniuneascriitorilor-filialacluj.ro).
Pentru redactarea fişelor scriitorilor maghiari, am apelat la sprijinul lui Dávid Gyula şi al lui Karácsonyi Zsólt, pentru a aduce la zi fişele lucrate în 2005 de Balázs Imre József şi corectate în 2006 (pentru almanahul Cuvinte) de Molnos Lajos. Deocamdată, pentru această ediţie, am rămas la vechile fişe, actualizate doar în cazul celor care au găsit timp şi dispoziţie să răspundă chestionarului (le mulţumesc şi lor!).
Fireşte, ca orice lucrare de asemenea cuprindere, Dicţionarul nu numai că e perfectibil, ci ne şi obligă la îmbunătăţirea lui în ediţii viitoare. (Irina Petraş)
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
