INTERVIU

Ioan Cristescu: „Cred că o editură poate trăi din publicarea autorilor români chiar dacă acei autori nu au o notorietate adecvată valorii lor.”/ de Lucian Vasilescu

17 aug 2012 Autor: Lucian Vasilescu

Născut în 1965, Ioan Cristescu a absolvit Facultatea de Filologie din Bucureşti. Este doctor în Filologie cu teza Dramaturgia lui Radu Stanca. Deţine un master în teologie la Facultatea de teologie greco-catolică Blaj din cadrul Universitatii Babes - Bolyai, este lector laUniversitatea Hyperion - Facultatea de arte, specializarea Istoria Teatrului.
Producător de spectacole de teatru şi evenimente culturale, curator de expoziţii, director al Editurii TRACUS ARTE.
Lucrări publicate: Dramaturgia lui Radu Stanca, Editura MNLR. În curs de apariţie volumul Teatrul aşteptat.

- Stimate Ioan Cristescu, editura Tracus Arte a apărut la sfârşitul anului 2008, adică tocmai atunci când o mulţime de alte iniţiative private (şi nu doar din domenul editorial) dispăreau, înghiţite de criză. Aveţi o explicaţie pentru acest paradox?

- Nu este un paradox. În vremuri de criză se pot dezvolta idei de afaceri. Tracus Arte este, dacă vreţi, mai degrabă o afacere culturală în sensul că am pornit din entuziasm şi am descoperit ce dorim să facem abia după câteva luni şi abia după primul succes - premiul USR pentru poezie acordat lui Alexandru Muşina pentru volumul Regele dimineţii.

- Multe şi (unele) însemnate case de editură autohtone consideră că publicarea de literatură română este o întreprindere sinucigaşă din punct de vedere financiar. Tracus Arte publică exclusiv literatură română şi băgăm de seamă nu numai că este în viaţă dar că se şi "simte" din ce în ce mai bine...

- Noi pornim de la alt considerent, poate mai puţin luat în calcul. Trăim şi muncim sau scriem în România, deci e firesc să publicăm în primul rând carte românească. Ne bazăm pe literatura română sau, dacă vreţi un slogan, "Pariul nostru este literatura română". De ce? Pentru că o găsim competitivă.

- Cum aţi defini, în câteva cuvinte, politica editorială marca Tracus Arte?

- Cred că am schiţat mai sus liniile directoare, dar recapitulez: literatura română de calitate, poezie, proză, dramaturgie, eseu etc. Altfel spus, literatura română privită ca o expresie a ceea ce e mai bun în neamul acesta.

- Aţi obţinut, încă de la primele titluri publicate, un evident şi frumos succes de stimă. Acesta şi-a găsit rapid confirmarea şi prin premiile literare pe care le-au obţinut volumele editate de dumneavoastră. Vă rugăm să enumeraţi câteva dintre "tripletele" (autor/ titlu/ premiu) câştigătoare.

- Evident că avem o lista a premiilor şi ne mîndrim cu ele, dar cred că avem şi alte cărţi care ar fi trebuit să fie premiate şi dintr-un motiv sau altul nu au intrat sau n-au trecut de jurii. De aceea aş dori să-i remarc mai degrabă pe cei care ar fi trebuit să fie premiaţi şi nu au fost: Traian T. Coşovei cu Aerostate plângând, Adrian Mihalache cu volumul de eseuri Spaţii seducătoare şi ar mai fi...

- Literatura română, în general, este considerată ca fiind nevandabilă iar debuturile sunt, mai degrabă, evitate de planurile editoriale. Dar nu şi la Tracus Arte. Care este politica dumneavoastră în spinoasa chestiune a debuturilor?

- Cred că avem mână bună la debuturi. Le şi căutăm sau ne caută ele pe noi. Avem peste 10 debutanţi, cu poezie şi proză. Dar şi debutanţi cu lucrări de doctorat extrem de importante. Nu ne-am propus să ne îmbogăţim din debuturi. De fapt, nu ne-am propus să ne îmbogăţim deloc. Ne-am propus să întreţinem viu interesul pentru cultura română. Pentru anul 2012 avem iarăşi câţiva debutanţi.

- "Aveţi pe conştiinţă" mai mulţi autori români pe care i-aţi debutat. Publicarea cărţilor de debut este o parte a unui proiect editorial pe care îl dezvoltaţi cu aceşti autori?

- E prea devreme să porneşti un plan editorial cu debutanţii de până acum. Săpăm însă după alţi debutanţi buni şi îi urmărim pe cei care au debutat deja. Avem un sistem de scouteri, ca să introducem un termen sportiv, destul de bine pus la punct. Unul dintre ei este Alexandru Muşina. Mai este profesorul Ion Pop, dar colaborăm şi cu altii.

- Ce-ar trebui să ştie şi cum ar trebui să procedeze un autor (debutant sau nu) care îşi doreşte să publice la Tracus Arte?

- E o procedură simplă. Trimite textul, iar noi, după ce-l lecturăm, îi dăm un raspuns simplu: Da sau Nu.

- Care sunt direcţiile în care vedeţi dezvoltarea editurii? Altfel spus, ce proiecte de viitor aveţi?

- Pe viitor o să continuăm aşa cum am început cu poezia, dar între timp au apărut provocări noi din zona muzicii şi a artelor plastice precum şi a dramaturgiei, a teatrului în general. Evident tot româneşti.

- V-au dezamăgit, până acum, vreo carte sa vreunul dintre autorii publicaţi? Dacă da, nu ne spuneţi cine sunt, dar spuneţi-ne, vă rugăm, de ce?

- Cei care mă cunosc ştiu bine că mă ocup de ani de zile de evenimente culturale care au ca bază poezia şi jazz-ul. Au fost autori pe care i-am editat şi i-am chemat la aceste evenimente. Nu au venit. Dar cel mai tare m-a dezamăgit receptarea unei cărţi, şi iarăşi o pomenesc: Aerostate plângând a aceluiaşi Traian T. Coşovei, o carte importantă în poezia ultimilor ani. Nu neapărat pentru premiile pe care nu le-a primit cât pentru faptul că nu a fost citită de mulţi dintre critici sau confraţi. E o carte de poezie cum nu s-au scris multe în ultimii ani.

- Se ştie că un scriitor român (cu rarissime excepţii) nu poate trăi din scrisul lui. Dar o editură poate trăi din publicarea autorilor români?

- Cred că o editură poate trăi din publicarea autorilor români chiar dacă acei autori nu au o notorietate adecvată valorii lor. Poate e mai bine aşa. Noi, ca editură, nu trăim doar din ceea ce publicăm şi vindem. De vândut vindem dar nu prea încasăm de la librării. Cred că unul dintre bastioanele comunismului a rămas, cu puţine excepţii, librăria care îţi vinde cartea, are un profit mai mare decât al tău ca editor şi nici nu-i pasă ca ar trebui să îţi şi plătească. World Media Graph, societatea care deţine Tracus Arte, nu se ocupă doar cu editarea de carte. Face şi alte afaceri pentru a ţine continuitatea acestei aventuri. Dar asta e o altă poveste.

FOTO:

  1. Amfitrion la o seară de poezie şi jazz la Muzeul Literaturii Române
  2. Cu poeţii Ion Mureşan şi Adrian Popescu
  3. Cu Ion Mureşan
  4. Cu regretatul prozator Ioan Lăcustă
  5. Prezentând un volum de Cristina Rusietski

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 17.08.2012

 
Cuvinte cheie:
interviu
, ioan cristescu

Campurile marcate cu rosu nu sunt valide!

Comentariul a fost adaugat si va aparea dupa ce va fi moderat!

Comentariile vor fi publicate doar după moderarea acestora de către redactori. Nu vor fi publicate comentariile care conţin injurii, un limbaj licenţios, instigare la încălcarea legii, la violenţă sau la ură, precum şi acuzaţii fără acoperire. De asemenea, pentru o mai bună comunicare, vă rugăm să oferiţi o adresă de mail validă. Vă mulţumim!

zf.ro
Închide