Ziarul de Duminică

Isidora Constantinovici (Zagorodnicov) - Hein (1889-1980)

22.04.2003, 00:00 146

Isa Constantinovici-Hein s-a nascut la Campulung Moldovenesc, a frecventat Academia de Arte Frumoase din Praga (!!!), apoi, obtinand o noua bursa de studii in strainatate de doi ani, a lucrat la Munchen si Paris, in atelierele unor maestri de la care avea ce invata: AndrA© Lothe si Eustatiu Stoenescu. Vreme de 26 de ani, cu exceptia perioadelor in care a beneficiat de stipendii si a calatorit, Isa Constantinovici-Hein a predat desenul la Liceul Ortodox din Cernauti. Desi a expus in cateva randuri si in Bucuresti, unde era membra a Sindicatului Artistilor Plastici, numele si l-a constituit in provincie, ca glorie a targului. Iar din 1940, la Graz, in Austria, unde s-a stabilit impreuna cu sotul, pictorul Vladimir Zagorodnicov.
Artistii uitati, despre care scriem, aproape toti sunt bucuresteni. Iar cand nu s-au nascut in Bucuresti, s-au format si au activat in Capitala. Relatia lor cu Bucurestiul e, prin urmare, una de cauza si efect. Multi pictori din provincie, care ar trebui sa figureze intr-un dictionar selectiv al creatiei ignorate, au in comun faptul ca au subapreciat oportunitatile metropolei. Am cumparat dintr-o consignatie portretul de tanara pe care-l reproduc, incitat de siguranta si de eleganta exceptionala a tusei amintind pe Eustatiu Stoenescu. Ulterior, descoperind biografia Isei Constantinovici in cartea lui Emil Satco: "Arta in Bucovina" - Ghid biobibliografic, Suceava, 1984 - esentiala pentru cunoasterea unor pictori, despre care altfel n-am sti nimic, am aflat ca doar cateva tablouri ale pictoritei se mai pastreaza la Muzeul Judetean din Suceava.
Daca biografiile unor creatori de odinioara pot fi, cu noroc si multa incapatanare, reconstituite atat cat sa ne spuna ce fel de talente au irosit acestia, ori carei categorii de uitati apartin, descoperirea operei lor e o aventura fara sfarsit, insemnata cu surprize, si placute, dar si descurajante. Comentariile din presa regionala, la expozitiile artistilor care au crezut ca-i destul sa fii harnic si talentat, sunt toate elogioase si adesea in marginea problemei estetice. Isa Constantinovici-Hein, bunaoara, era laudata insistent pentru temele artei sale. Sau pentru priceperea de a face portrete care sa semene cu modelul. Despre cele patru decenii in care pictorii Zagorodnicov - Isadora (sau Isidora) si Vladimir - au expus in Austria, avem unele informatii in presa din Graz. Insuficiente insa pentru a ne da seama daca, depasindu-si conditia discreta de pictori din Cernauti, n-au devenit altceva decat modesti pictori din Graz.
Volumele lui Emil Satco, o realizare pe cat de substantiala si curajoasa, pe atat de emotionanta, intr-un timp ostil unor asemenea reconsiderari si cu osebire intr-o zona - Bucovina - unde trimiterile la teritoriile cedate reclamau si un punct de vedere asupra conditiei culturii, argumenteaza importanta unor cercetari enciclopedice cu intindere judeteana. Un "Bennezit" al artei romanesti nu-i pe puterea unui singur scriitor. Oricat de complet ar voi sa fie, fara munca de stup a unor studiosi ai locului, va ramane mereu o carte neterminata.
Indraznim, de aceea, sa-i citam din inventarul distinsului carturar sucevean pe cativa dintre pictorii despre care, dat fiind dificilul cunoasterii operei, nu putem sa ne pronuntam in ce masura sunt doar artistii de interes regional sau creatori veritabili, greu incercati de soarta, care ar merita un tratament mai generos: Traian Bargauan (1880-1942), studii la Viena, voiaj de studii la Paris, profesor vreme de 35 de ani la Cernauti; Dumitru V. Dacian (1869-1937), Belle Arte la Iasi, profesor in cateva orase; Berthold Klinghofer (1893, Paltinoasa, Suceava - stabilit dupa 1940 in Italia). In 1970 mai traia si i se organiza o retrospectiva la Milano. Studii la Viena, Torino si Paris (Grande ChaumiA„?re), influentat de Corot si Manet; Arhip Rosca (1877-1926?). Scoala de arte si meserii din Viena, atelier in turnul artistilor din Roma (1904-1905), Academia de Belle Arte, Viena, primul bucovinean care a expus la Bucuresti, obtinand, in 1909, la Salonul Oficial si un premiu; Stefan Soldanescu (1863-1899), Belle Arte la Iasi, studii la Munchen (1893-1898) cu N. Gysis si Otto Seitz; Alexandru Tocariu (1894-1954). Studii la Iasi, cu Camil Ressu si Steriadi, si la Paris (1936-1939). Mai multe prezente in Saloanele pariziene, la Monaco si Monte Carlo, premiat la Salonul Oficial din 1941.



 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO