Banca Naţională a României a împlinit pe 17 aprilie 2015 frumoasa vârstă de 135 de ani. Simpozionul anual de istorie şi civilizaţie bancară „Cristian Popişteanu”, prilejuit de această aniversare, a dat glas mai multor adevăruri discrete sau chiar secrete ale relaţiei strânse, dar nu totdeauna cunoscute dintre bani şi război, sau dintre Banca naţională şi stat.
Evocând cu farmecul unui povestitor avizat împrejurările şi personajele care au dat naştere Băncii Naţionale în 1880, guvernatorul Mugur Isărescu nu a evitat rostirea unor elocvente detalii de atmosferă, precum faptul că în urmă cu 135 de ani românii au asimilat mai uşor trecerea de la moneda sunătoare (în aur sau argint) la bancnota de hârtie, decât s-au obişnuit în zilele noastre să-şi facă cumpărăturile cu cardul. Dacă în urmă cu 135 de ani părintele fondator al băncii, Eugeniu Carada, achiziţionase tot ceea ce era mai bun în lume pentru tipărirea în România a bancnotelor, în anii 80, o semianalfabetă ticăloasă ajunsă în fruntea statului, Elena Ceauşescu, s-a opus înlocuirii bancnotelor aflate în circulaţie şi care erau extrem de uzate, ajunse în stare de autorupere prin forţa gravitaţiei, deoarece ea credea că aceasta ar fi dus la ... inflaţie.
Cu mult aplomb şi pasiune, doi istorici de marcă, profesorul universitar Gheorghe Iacob de la Iaşi şi redactorul şef al „Magazinului istoric”, Dorin Matei, au dezvăluit apoi rolul decisiv jucat de Banca Naţională în susţinerea efortului statului în Primul şi al Doilea Război Mondial, fără a da faliment în pofidă loviturilor primite (pierderea tezaurului, de exemplu) sau în salvarea aurului polonez, dar şi a celui românesc, în pofida condiţiilor politice extrem de neprielnice. Toate acestea şi alte comunicări, de fapt povestiri adevărate, au fost legate între ele cu un umor bine documentat de consilierul Cristian Păunescu, astfel încât până la urmă banii şi al lor cămin, adică Banca Naţională, şi-au găsit locul cuvenit în istorie.
În finalul simpozionului au fost acordate tradiţionalele premii anuale ale Fundaţiei culturale „Magazin istoric” pentru cele mai bune cărţi de istorie sosite anul trecut la redacţie:
Premiul „I.C. Filitti“
Gabriela Dumitrescu, Luminiţa Spânu – Abu'l Qāsem Ferdowsi - Šāh-nāmeh, Editura Sapientia Principium Cognitio, Bucureşti
Premiul „Nicky Chrissoveloni“
Oana Ionel Demetriade, Alexandru Şerbănescu – Generalul Nicolae Rădescu.
Profilul unui om de stat în imagini şi documente, Editura Oscar Print, Bucureşti
Premiul „A.D. Xenopol“
Ioan Scurtu – Tezaurul României de la Moscova, Editura Enciclopedică, Bucureşti
Premiul „Nicolae Iorga“
Dan Prisăcaru – În avanpostul luptei pentru supravieţuire. Apărarea naţională a României şi frontul secret în vâltoarea anilor 1938-1940, Editura Militară, Bucureşti
Premiul „Alexandru Boldur“
Vasile Rotaru – The Eastern Partnership. A turning point in EU-Russia relations
Military Publishing House, Bucureşti
Premiul „C.C. Giurescu “
Filip-Lucian Iorga, Mirela Tîrnă – Copilăria regală, Editura Corint
Premiul „Dimitrie Cantemir“
Horia C. Matei, Silviu Neguţ, Ion Nicolae – Enciclopedia statelor lumii, Editura Meronia, Bucureşti
Premiul „Costin C. Kiriţescu“
Coordonator: prof. univ. dr. Virgiliu Stoenescu, autori Adriana Aloman, Elisabeta Blejan, Brînduşa Costache, România: from 1880 to 1947, în South-Eastern European Monetary and Economic Statisticsfrom the Nineteenth Century to World War II
Premiul „Eugeniu Carada“
Călin Hentea – Spectacolul propagandei, Editura Meteor Press, Bucureşti
Premiul „Virgil Cândea“
Ionel Cândea – Mănăstirea Măxineni, volumul II, Editura Istros a Muzeului Brăilei, Brăila
Premiul „G.M. Cantacuzino“
Nicolae St. Noica – Palatul Universităţii din Bucureşti şi personalităţi din lumea constructorilor, Editura Vremea, Bucureşti
Premiul „Alexandru Tzigara Samurcaş“
Cornel Constantin Ilie – Regimul comunist şi Muzeele de istorie din România, Editura Dobrogea, Constanţa
Premiul „Gheorghe I. Brătianu“
Cristina Diac – Zorii comunismului în România. Ştefan Foriş, un destin neterminat
Editura Cetatea de Scaun, Târgovişte
Premiul „Silviu Dragomir“
Valentin Hossu-Longin – Mantaua Iancului, Editura BETTA, Bucureşti
Premiul „Mitiţă Constantinescu“
Gheorghe Onişoru – Pecetea lui Stalin. Cazul Vasile Luca, Editura Cetatea de Scaun, Târgovişte
Premiul „Dimitre Onciul“
Instituţia cenzurii comuniste în România. 1949-1977 (volumul I; ediţie, prefaţă şi note de Liliana Corobca), Editura Ratio et Revelatio, Oradea
Premiul „George Oprescu”
Adrian-Silvan Ionescu – Războiul cel Mare. Fotografia pe frontul românesc. 1916-1919, Institutul Cultural Român, Bucureşti
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
