Ziarul de Duminică

Jurnalul unui explorator/ de Ziarul de duminică

Jurnalul unui explorator/ de Ziarul de duminică

Autor: Ziarul de Duminica

03.03.2016, 23:48 325

Fridtjof Nansen

Jurnalul expediţiei spre Polul Nord

2 volume

Editura Allfa

Traducere din limba engleză de Ioana Opaiţ.

O carte excelentă înainte de toate pentru tineri şi adolescenţi care pot fi inspiraţi de curajul şi tenacitatea celebrului explorator norvegian.

Jurnalul de faţă este relatarea captivantă a expediţiei lui Fridtjof Nansen către Polul Nord. Autorul alternează observaţiile ştiinţifice şi notele de jurnal cu fotografii şi desene, dar şi cu înregistrarea celor mai profunde trăiri care l-au bântuit pe tânărul explorator pe tărâmurile temute ale Nordului îngheţat.
Primul volum prezintă începutul expediţiei şi aventurile navei Fram, prinsă în gheţurile Nordului, până în toamna anului 1894, când au fost făcute pregătirile pentru călătoria cu săniile spre Polul Nord. Cel de-al doilea volum descrie călătoria de cincisprezece luni cu săniile întreprinsă de Fridtjof Nansen şi de locotenentul Johansen, deriva navei Fram şi revenirea în Norvegia, în august 1896.

Fridtjof Nansen (1861 - 1930) a fost un explorator, om de ştiinţă, diplomat, umanitarist norvegian, laureat al Premiului Nobel pentru Pace. Campion la schi şi la patinaj în tinereţe, a condus echipa care a efectuat prima traversare a Groenlandei prin interior în 1888, şi a devenit celebru pe plan internaţional după ce a ajuns la 86°14′ latitudine nordică în cadrul expediţiei spre Polul Nord din 1893-96. Deşi a renunţat la explorări după ce s-a întors în Norvegia, tehnicile şi inovaţiile sale de călătorie polară, în ceea ce priveşte echipamentul şi îmbrăcămintea, au influenţat o generaţie de expediţii arctice şi antarctice.

Nansen a studiat zoologia la Universitatea Regală Frederick din Christiania (vechea denumire a oraşului Oslo înainte de 1925), şi a lucrat apoi în calitate de custode la Muzeul Bergen unde cercetările lui în domeniul sistemului nervos central al unor fiinţe marine inferioare i-au adus un doctorat şi au contribuit la punerea bazelor teoriilor moderne ale neurologiei. După 1896, principalul său interes ştiinţific a devenit oceanografia; în cursul cercetărilor, a efectuat numeroase călătorii ştiinţifice pe mare, în principal în Atlanticul de Nord, şi a contribuit la dezvoltarea echipamentelor oceanografice moderne.

În ultimul deceniu al vieţii, Nansen s-a dedicat în principal Ligii Naţiunilor, după numirea sa în 1921 ca înalt comisar pentru refugiaţi. În 1922, a primit Premiul Nobel pentru Pace pentru munca depusă în favoarea persoanelor dislocate în urma Primului Război Mondial şi a conflictelor asociate acestuia. Printre iniţiativele introduse de el s-a numărat „paşaportul Nansen”.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO