Ziarul de Duminică

Korne: in valtoarea capitalelor

14.01.2005, 00:00 527



Numele Korne a devenit cunoscut gratie avocatului si poetului junimist Mihail D. Korne (1844-1901), fiului sau, generalul Radu Korne, una dintre figurile emblematice ale razboiului din Rasarit, si fiului acestuia, omul de afaceri Mihai Korne, traitor in Franta, unde a editat una dintre cele mai interesante publicatii ale exilului romanesc: revista "Lupta".



Cu siguranta, multi si-au pus intrebari asupra originii acestui patronimic cu ortografie neobisnuita, dar care este de fapt foarte raspanditul nume "Cornea", ortografiat cu "k" atat in amintirea scrierii chirilice care utiliza aceasta litera, cat si ca modalitate de individualizare. Fermecatoarea Arhondologie a Moldovei a paharnicului Constantin Sion contine o adevarata mica saga a familiei: "Banul Ianache si spatarul Sava, spatarul Neculai si paharnicul Costache, invatand carte, au intrat in vistierie banul Ienache si spatarul Sava, slujind pana pe la 1813 scriitor; atunci Enache ducandu-se cu slujba vadraritului la Nicoresti, unde fiind ispravnic de Tecuci paharnicul Costantin Tirichiul, ce tinc pe vaduva pitariului Stefan Caracas, muma sardariului Costachi Caracas de la Buhaesti si a banesei Ruxanda Corne, s-au logodit cu fata Tirichioaiei, adeca Ruxanda, si s-au cununat. Si mijlocind Tirichiul l-au facut samis la Tecuci, unde Kornoaie avand mosie de zestre s-au si asazat acolo si au tras langa sine pe fratii cei doi mai mici, Neculai si Costache".



Urmasii din a doua jumatate a secolului al XIX-lea si de astazi coboara din Dumitrache Korne, fiul banului Enache, care "fiind destept si cu bune purtari, au stiut si a castiga dragostea celor dupa vremi nacealnici ai sai, ba si a domnului, si treptat, de la satrar, incepand a se inalta in ranguri, au ajuns pana la aga si l-au facut si derector acelui departament si i-au dat si rangul de postelnic; si dupa influenta ce capatase la domn, au mijlocit slujbe si ranguri si mosilor sai; pe sardarul Sava l-au facut spatar, pe Neculai spatar si Costachi paharnic".



Asadar, in aceasta mica boierime moldoveneasca trebuie cautata obarsia Kornestilor, dintre care fiul lui Dumitrache Korne si al Mariei Veisa - de asemenea dintr-o familie boiereasca din Moldova -, avocatul Mihail D. Korne, s-a distins ca unul dintre fruntasii baroului bucurestean din vremea lui Carol I. Bustul sau se gasea la loc de cinste in impunatorul Palat de Justitie din Bucuresti. Date despre el aflam din belsug in Istoria literaturii romane a lui G. Calinescu, de pilda referitoare la cine au fost sotiile sale: Aglae Strat, Sofia-Libertate Rosetti - fiica lui C.A. Rosetti - si Ecaterina Pleniceanu. Din prima casatorie i s-au nascut doi copii, Olga si Carol, din cea de-a doua, o fiica, Alice, casatorita prima data Veron si a doua oara cu D. Tacu, iar din cea de-a treia un fiu, Radu, cunoscutul general din al doilea razboi mondial.



Din Alice Korne exista o bogata descendenta care ajunge pana in zilele noastre: unul dintre copiii sai, Stefan, a fost casatorit cu Henriette Cihoschi, fiica generalului Henri Cihoschi, fratele lui Stanislas Cihoschi, profesor la Academia Comerciala si rector al ei in perioada interbelica.



Generalul Radu Korne, care a sfarsit tragic intr-o inchisoare comunista, a avut de sotie pe Elena Cerkez, nepoata de fiu a colonelului Mihail Christodulo Cerkez, cunoscutul personaj de la 1877. Fiul lui Radu si al Elenei Korne, Mihai, a facut o cariera de succes la Paris in domeniul farmaceutic, devenind una dintre figurile de seama ale exilului romanesc. Dupa 1989, a fost unul dintre actionarii principali ai Editurii Humanitas din Bucuresti.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO