Din raţiuni nespecificate, pe care le bănuiesc darpe care prefer să le las învăluite în misterul exprimării lacunare,am primit din partea "Ziarului de Duminică" întrebarea dacă mi-ampropus… cumva… să scriu despre… manele. Manelele (în accepţia lorcontemporană) şi tot ceea ce este asociat lor îmi repugnă, dar…facă-se voia Redacţiei! Despre manele, aşadar! În fond, voi vorbi,doar, despre manele, nu va trebui să le şi ascult.
Manea este un turcism - aşadar, un cuvânt deo oarecare vârstă… doar cu puţin mai în vârstă decât cohorta deneologisme latino-romanice care au occidentalizat vocabularulromânesc şi l-au conectat la modernitatea culturală europeană.Deosebirea este că, în timp ce agrea (din fr.agréer) este simţit de toată lumea ca un neologism (apare,de altfel, în toate ediţiile succesive ale Dicţionarului deneologisme), manea este simţit ca un cuvânt vechi, de-unleat cu meterhanea, şuşanea, merdenea, bidinea, temenea,mult mai vechi decât alt turcism, cafenea. Eroare!Agrea şi manea au vârste similare în română.Percepţia diferită se datoreşte nu vechimii lor în limbă, ciprovenienţei lor, prejudecata instilată oficial, de pe băncileşcolii, fiind că despărţirea de Orient şi adoptarea modeleloroccidentale înseamnă, neapărat, "evoluţie".
Iată însă că, dacă este să ne luăm după ştiri deantepenultimă oră, balcanicele, înapoiatele muzicioriental-ţigăneşti sunt apreciate în progresistul Occident. GoranBregovic ("Cred că de la sfârşitul universităţii n-am mai citit.Sigur, uneori o mai fac... Dar e şi ăsta un clişeu. Aşa cum trebuiesă avem tablouri pe pereţi, aşa şi trebuie să citim. La urma urmei,nu trebuie să citesc toată viaţa.", corectnews.com 29 XI 10) l-aimplicat pe Florin Salam într-un proiect cultural-muzical cu succesinternaţional garantat: "Florin Salam pe felie cu Bregovici şi EricClapton" (evz.ro 19 V 11).
Să marcheze, oare, această întâlnire ieşirea înlumea mare a dispreţuitei muzici dâmboviţene…? (Nenea Iancu arrăspunde: "Ce! eşti copil!?") Aş! Cum să se uite Europa la noi?Nimic din ceea ce constituie sistemul de valori, instituţiile,rigoarea şi ordinea occidentale nu apare în manele.
Creditulbancar, motorul consumului, care este motorul economiei, nu-latrage pe Alex de la Orăştie (ardelean, deh!) spre sudulCarpaţilor ("Fii a dracu minte proastă / că m-am luat după nevastă/ m-a pus a dracu olteancă / să mă împrumut la bancă").
Turismul, alt motor al dezvoltării, e luat, în rimăşchioapă, peste picior: "Vrea gagica mea la mare / Că e albă păpicioare".
Advertisingul este coborât la statutul de autolaudăa unei guriste: "Îţi place guriţa mea, măi / Cu aromă de cafea, măi/ De cafea braziliană / Ce vezi numai în reclamă".
Criza mondială are interdicţie de intrare în ţaraşmecherilor: "S-a dat zvon în ţară / ca e criză financiară / dar numă interesează / pe mine nu mă afectează // Sunt prea vechi înmeserie / am acte pe şmecherie / sunt în formă permanent / n-am cumsă dau faliment".
Nici sfârşitul lumii nu ne poate atinge, deiubăreţi ce suntem: "Şi 2012 de-ar veni de 10 ori / la iubireanoastră mare / vom fi supravieţuitori".
Avem soluţii alternative dure ("Mi-a venit un gândnebun / Să pun la poartă un tun / Decât sa le dau cu pumnu / Maibine împuşc cu tunu") sau estival-ştrengăreşti ("Mi-a dat doctorulregim / Să pun multă gheaţă în vin / E un regim special / Tratamentde litoral").
Pentru noi, femeia e un înger… căzut ("Fetele toate/ Stau pe plajă dezbrăcate / Şi aşteaptă disperate / Ca să fieagăţate"), iar căsătoria, o belea ("Ştiu că e mare păcat, marepăcat / Pentru că tu eşti însurat").
Industria modei e, pentru noi, ca să fim drepţi,inutilă ("Sunteţi frumoase şi aranjate, / Toate bine îmbrăcate, /Dar eu ştiţi ce fată aş vrea, / Să nu aibe nimic pe ea").
Nimeni nu e ca noi, iar rimele noastre sunt unice:"Eu fac banii cu talent / Duşmanii dau faliment / Am bani ca la BCR/ Mă plac gagicuţele".
Când dansează din buric, nevestica noastră e…criminală: "Of, ce talent, nu-mi vine să cred, nu-mi vine să cred /Am o nevastă ca-n occident".
Una peste alta, ne-am adaptat şi învingemstrăinătatea cu armele ei: "Câţi bani am în buzunar n-au nicifondurile bani / Nici băncile mondiale / Trag cu cardul miliardul /Am mai mulţi bani ca sapardul / Trag cu cardul leii grei, euro şidolărei".
Firea omenească fiind universală, nu putem să nu avem şicâteva lucruri în comun cu occidentalii, în primul rând ştiinţanegocierii: "Of, of dacă mă vrei / Te costă mulţi dolărei /Of, of ştim cum să-i luăm / Şi de bani îi scuturăm".
Cum să nu fie sedus Occidentul de geniul tembel(alt turcism!) care musteşte în versuri ca acestea…? Cum să nu necadă la picioare, mânca-i-am banii?
Serios, cât de serios se poate vorbi despre manele,data viitoare…
Exemplificări şi datări pentru sensurile şicuvintele noi din acest articol veţi găsi în ediţia a treia a DCR(Dicţionarul de Cuvinte Recente), aflat în pregătire la EdituraLogos.
ALEXANDRU CIOLAN (n. 1952, Bucureşti). Filolog (absolventde spaniolă-română al Universităţii Bucureşti). Profesor navetist(Alexandria, Teleorman, 1977-78), corector, apoiredactor-traducător la revista "Lumea" (1978-83), redactor laEditura Politică şi ulterior la Editura Humanitas (1983-1991),editor şi administrator al Editurii Logos (din 1992). Traducător şipublicist. Zona de interes principală: lexicologia, lexicografia.Preferinţe muzicale: Buena Vista Social Club, Elis Regina, ChavelaVargas, Liviu Vasilică, Maria Lătăreţu, Fărâmiţă Lambru, DireStraits. Pasiuni: gătitul şi conservele de casă. Dorinţe: să aibănepoţi. Are un nepot.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
