Literatura sarbilor din Romania (X)

25 aug 2006 Autor: Miljurko Vukadinovic

Sunt oameni de stiinta care in viata literara au un rol mai discret, dar activitatea lor este utila scriitorilor. E vorba despre lexicografi, slavisti, universitari care predau, intocmesc manuale, dictionare, standardizeaza limba. In acest contex va fi vorba despre trei distinsi oameni de stiinta: Mile Tomic/ Mile Tomici, Oktavija Nedelku/ Octavia Nedelcu si Mihaj Radan/ Mihai Radan.
Cunoscutul lexicograf, balcanist si sarbist, prof. dr. Mile Tomici (n. 1941, Radimna, judetul Caras-Severin) a publicat in 2005, la Editura Academiei Romane, un Dictionar roman-sarb/Rumunsko-srpski recnik. Cand avem o astfel de lucrare, de proportii mari (circa 90.000 de unitati lexicale romanesti talmacite in limba sarba), este necesar sa avem in vedere si contextul starii lexicografiei intre aceste doua popoare vecine, precum si locul acestui Dictionar in opera autorului.
Dintre dictionarele care s-au folosit de-a lungul timpului, ne amintim de cateva lucrari care erau un model de exprimare si nivel stiintific al starii limbilor respective actuale: Iosif T. Frentiu, Dictionar roman-sarb, Timisoara, 1940 (una dintre primele lucrari de anvergura). Dupa al doilea razboi mondial incepe adevarata epoca a lexiografiei moderne in ambele tari. In 1952 apare Dictionarul sarb-roman, alcatuit de distinsul si regretatul profesor Radu Flora, care a revenit dupa aproape doua decenii cu echipa lui de colaboratori (Dragoslav Adanin, Tanasije Jovanov, dr. Mom
cilo Savic), reusind sa scoata Rumunsko-srpski recnik/ Dictionar roman-sarb (1969), Panciova. In aceasta perioada, la Bucuresti, un tandem de reputati profesori universitari, lexicografi si slavisti precum Dorin Gamulescu si Mirco Jivcovici publica in 1970 Dictionarul sarbocroat-roman, care va fi un model pentru multi ani de-aici incolo. Prof. dr. Mirco Jivcovici a publicat la editura Teora, din Bucuresti, un Dictionar sarb-roman si roman-sarb, cu 30.000 de cuvinte, in 1999.
Si autorul Mile Tomici a avut o bogata experienta in domeniul lexicologiei. In 1986 a aparut, in coeditarea editurilor din Skopje si Bucuresti, un Dictionar roman-macedonean. Din 1988 a inceput la Timisoara editarea celui mai cuprinzator dictionar de pana acum - 120.000 de cuvinte inregistrate si explicate -, Srpsko-rumunski recnik/ Dictionarul sarb-roman, care a aparut in trei volume, in 1998 si 1999.
Dictionarul de fata (cel din 2005) incearca sa fie o sinteza a lexicului actual, al limbilor literare romane si sarbe. El e destinat unui public mai larg si diferit: pornind de la cei care studiaza limbile respective, adresandu-li-se oamenilor de diferite profesii, incluzand cuvinte uzuale, termeni stiintifici, administrativi, juridici, precum si lexic mai putin folosit, termeni tehnici, denumiri geografice, notiuni de baza, abrevieri si sigle.
Dr. Octavia Nedelcu (n. 1957, Cenei, judetul Timis), profesor universitar, istoric literar si traducator, lucreaza din 1991 la Catedra de limbi slave. A facut specializari la Zagreb (1991), Ljubljana (1992) si documentarea tezei de doctorat la Belgrad (1993). A sustinut teza de doctorat in 1999 cu lucrarea intitulata Traditie si inovatie in opera lui Milos Crnjanski. Scrie in sarba si romana, traducand totodata din sarba, croata si franceza. A tradus (singura sau in colaborare) carti din literatura sarba contemporana (Milos Crnjanski, Migratiile, Sveta Lukic, Flori de apa, Ivanka Bernede, Belgradul pe puncte), din limba croata (Pavao Pavlicic, Clarboscur) si din opera confratilor sai din Romania (Svetomir Raicov, Trifoi cu patru foi).
Ca om de stiinta a facut trecerea in revista a poeziilor lui Mihai Eminescu (Opere alese/ Izabrana dela, cu Ioan Flora, 2000) si Dusan Vasiljev (Poeme alese, 2000).
A publicat Traditie si inovatie in opera lui Milo? Crnjanski (2000), Istoria literaturii sarbe vechi (2001). Octavia Nedelcu este membru al Uniunii Slavistilor din Romania, membru al redactiei revistei Romanoslavica si colaboreaza la reviste de specialitate din tara si strainatate, participand la diferite congrese si intruniri ale slavistilor, aici si peste hotare. Despre lucrarile ei s-a scris destul de mult. Mentionam texte de specialitate scrise de Jivco Milin, Milia Radan, Cedomir Milenovici s.a. Inainte de
a-si incepe cariera universitara si didactica, a lucrat ca redactor la editura Kriterion (1984-1991), unde s-a ingrijit de soarta literaturii sarbilor din Romania. Traieste si lucreaza la Bucuresti.
Mihai Radan (n. 1954, Caraseva, judetul Caras-Severin) este profesor universitar, lingvist, etnograf si publicist. Din 1994 lucreaza ca profesor la Sectia de limba sarba a Facultatii de filologie, la Timisoara.
In 1999 a sustinut teza de doctorat cu lucrarea Graiurile carasovene azi. Fonetica si fonologie. Din opera lui de specialitate, amintim lucrarea Leskovita intre trecut si prezent. Monografie.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 25.08.2006

Intră în comunitatea Facebook Ziarul Financiar, locul unde ziarul vorbeşte cu tine
Cuvinte cheie:
Literatura
, sarbilor
, din
, Romania
, (X)
Vizualizari:
Printeaza
Intră în comunitatea Facebook Ziarul Financiar, locul unde ziarul vorbeşte cu tine
vreaupresedinte.ro
Inchide