Ziarul de Duminică

Luchian, un record cât o poveste de iubire/ de Remus Andrei Ion

Ştefan Luchian (1868-1916) – DOUĂ FETE, ulei/pânză, semnat stânga jos cu roşu-brun Lukian (1897-1899); provine din colecţia Bujor Teculescu, Braşov, respectiv colecţie particulară importantă. Tabloul are pe verso o autentificare olografă făcută de pictorul J. Al. Steriadi, cu următorul text: ”Panou decorativ. Două fete tinere pe un fond roz cu flori, pictură în ulei pe pânză, (semnat) lateral stânga jos, autentic de St. Luchian, J. Al. Steriadi, 18.XII. 949”. Lucrarea a participat la expoziţia Luchian – Vermont, din 1899, cu nr. 89. Este reprodusă în ”Luchian – catalog critic” de Th. Enescu, Editura Institutul Cultural Român, 2007, în ”Pagini de artă modernă românească” de Th. Enescu, B. Brezianu, R. Bogdan, Editura Academiei R.S.R., 1974, fig.19, ”Simbolismul”, Th. Enescu, 1974. Lucrarea figureaza în alte studii sub numele de „Tînără fată”. 62,4 x 77,6 cm

GALERIE FOTO

Autor: Remus Andrei Ion

03.05.2013, 00:05 509

Povestea de dragoste a lui Ştefan Luchian cu Cecilia I. Vasilescu nu se lasă uitată. În miez de primăvară a revenit în actualitate prin două licitaţii remarcabile. Aceleaşi chipuri, cel mai probabil ale Ceciliei şi mamei sale, pictate de Luchian prin anii 1898 – 1899, au fost pe simeze în acelaşi timp, în licitaţii paralele care au dublat cota lui Luchian într-o săptămână. La final Ştefan Luchian a ajuns să aibă cea mai scumpă pictură licitată vreodată în România: „Două fete” a adunat la Goldart 300.000 de euro. Evaluarea era de 100.000 – 250.000 de euro. O lucrare asemănătoare, „Primăvară (Două muze)” primise la Artmark o evaluare care se oprea la 200.000 de euro. Prima vânzarea a fost la Artmark pe 17 aprilie unde licitaţia s-a oprit după primele strgări, la 100.000 de euro. Un preţ mic pentru palmaresul (o serie de coleţii private începând cu cea a lui Alexandru Vlădescu) şi istoria „prea fumoasă” a picturii. Dar probabil că toată lumea aştepta „documentarul Luchian” cu care Goldart i-a stârnit pe colecţionari şi pe specialişti. Cele două portrete primăvăratice plus o serie de scrisori şi documente, toate din colecţia familiei.

Strategiile colecţionarilor sunt diferite, capricioase, greu de intuit de cele multe ori. În faţa unei asemenea oferte totul este posibil mai ales că instituţiile publice nu au fost nici măcar printre observatori. Tablouri similare şi totuşi cu poveşti atât de diferite. Plus rivalitatea celor două case de licitaţii care se traduce până la urmă într-un... comision.

Pragmatic vorbind, prima achiziţie, cea de la Armark, cu 100.000 de euro, este acum un chilipir. Mai greu este de reeditat vânzarea de 300.000 de euro de la Goldart. Pe de altă parte, interesul celei de-a doua licitări a fost mai mare şi pentru că era vorba de lucrări din patrimoniul familiei, cu o experitză olografă a lui J. Al. Steriadi care îşi permitea şi o prezentare sumară a lucrări: „Panou decorativ. Două fete tinere pe un fond roz cu flori, pictură în ulei pe pânză, (semnat) lateral stânga jos, autentic de St. Luchian”. Înscrisul este din 18. XII. 949.

Cu două picturi asemănătoare expuse simultan publicului, nu au fost evitate nici suspiciunile de fals. Au rămas simple şi penibile bârfe chiar dacă în istoria relativ recentă există un Luchian celebru detectat ca fiind fals în cele din urmă. Este vorba despre „Maci şi garoafe”, o pictură care până în anii 60 a fost reprodusă în foarte multe albume dar care la retrospecitva omagială Luchian de la Muzeul Naţional din 1966 s-a dovedit a fi un fals şi care a şi fost distrusă la cutremurul din 1977...

 

Este interesant însă că Alexandru Ghilduş reuşeşte pentru a doua oară să se suprapună peste topurile consacrate şi să ocupe primul loc printr-o vânzare de elită. În noiembrie 2007 un Tonitza, „Studiu pentru un portret”, s-a vândut cu 100.000 de euro (tot o sumă rotundă), peste adjudecătrile Grigorescu şi Pallady cu care domina piaţa Casa Alis. Acum, Luchianul de 300.000 de euro, trece peste seria de recorduri Artmark. Şi va urma ceea ce este firesc într-un fel: alte adjudecări de top care vor ridica piaţa de artă spre pragul de 500.000 de euro. Întrebarea este dacă o astfel de vânzare va fi trecută în topul lui Nicolae Grigorescu, al lui Nicolae Tonitza sau a unui alt artist pe care nici nu prea îl cităm acum în clsamente?! Vom vedea. Tentaţia este mare!

Deocamdată să revedem cel mai recent Luchian care se licitează: „Vas cu garoafe”, ulei pe pânză din perioada 1905- 1907 şi care revine în linia preţurilor medii ale pictorului: evaluare de 40.000 – 60.000 euro.

 

artalicitata.blogspot.com

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO