Ziarul de Duminică

LUMEA ROMANEASCA LA 1900/ Oaspeţi la Castelul Peleş

LUMEA ROMANEASCA LA 1900/ Oaspeţi la Castelul Peleş
08.04.2010, 15:26 147
Scrie regina Maria: "In cei douăzeci şi doi deani, câţi am trăit impreună, am văzut castelul din Sinaiaschimbându-se la faţă mai mult decât o dată. Necontenit regelenăscocea vreo imbunătăţire, cu bucuria cu care părintele se bucurade sporul copilului său. Ceasuri intregi era el in stare sănăscocească prin mândrele incăperi unde an de an ingrămădise comorinepreţuite. Picturi de maeştri vechi, mobile bătrâne, preţioasevase, covoare răsăritene şi arme de felul cel mai rar. O viaţă şi-ocheltuise ca să strângă toate aceste nepreţuite lucruri căci era unom care trăia pentru alţii, cheltuind numai puţin pentru elinsuşi".
Carol I a simţit nevoia ca totce adunase să fie văzut. De aici ideea de a deschide castelulpublicului vizitator (avea modelul tatălui său, care deschiseselarg porţile castelului Sigmaringen incă din 1867). Faptul se vaintâmpla frecvent şi după 1910.
Dorinţa monarhului ca Peleşul săfie vizitat se va perpetua şi după moartea sa, deşi castelul n-amai fost locuit cu regularitate, Ferdinand şi Maria preferândPelişorul, iar Carol II şi Mihai Foişorul. Dar la Peleş eraugăzduiţi oaspeţi de vază, iar Carol II l-a folosit pentruevenimente oficiale, in mod curent, el intrebuinţând cabinetul delucru al unchiului. Sumele ce se incasau, cu prilejul diverselorvizite, din 1920 au fost vărsate pentru operele de caritate alereginei Maria.
Mai târziu, după naţionalizareadin 1948, castelul chiar va deveni muzeu (oficial din 1953).Deschis pentru publicul românesc, cu atât mai mult era deschisvizitatorilor străini, mai cu seamă celor de rang aristocrat, ca sănu mai vorbim de invitaţi.
Printre cei mai de vază oaspeţi,pe vremea lui Carol I, s-a numărat impăratul Franz-Joseph, in 1896,ocazie cu care e reinnoit tratatul României cu Tripla Alianţă chiarla castel. Faptul e consfinţit de un relief comemorativ datorat luiJean-Jules Lecomte du Nouy şi aflat in sala de marmoră. Oaspeţi iisunt lui Carol I principele Alexandru de Battenberg, al Bulgariei,mult preţuit de familia regală a României, ţarul Ferdinand, urmaşullui Alexandru, deloc stimat la curte, regele Gustav al Suediei,reginele Ema a Olandei şi Maria Theresa a Bavariei. La Peleş vin şisunt ospătaţi arhiducii Rudolf şi Stephanie de Habsburg, in 1884,ca şi Franz Ferdinand de Habsburg, in 1909, an in care vine laPeleş şi Kronprinţul Wilhelm al Germaniei. Din Istanbul vine IussufIzzedin, principele moştenitor al Imperiului Otoman. Familia regalăromână e vizitată la Peleş de marele duce Boris al Rusiei, deducele Alfred de Edinborough, de Charlotte şi Bernhard al III-leade Sachsen-Meiningen şi de numeroase alte rude ale familiei regaleromâne. Prilej de satisfacţie pentru suverani, mândri de bogăţiilecastelului şi de frumuseţea imprejurimilor.
Tot la Peleş sunt găzduiţi mulţidintre invitaţii reginei la manifestările sale culturale, mai alesla concerte (aproape zilnice susţinute de regulă de regină la pian,G. Enescu, la vioară şi Dinicu la violoncel). Principesa Maria aintâlnit la concertele reginei personalităţi ca Sarah Bernhardt,Catulle Mendes, Sarasate, Thibot, Hubermann... Tuturora, scriaMaria, Carmen Sylva "ştia să le preţuiască, să le deştepte simpatiaşi entuziasmul. Le inflăcăra imaginaţia cu vorbe de laudă, iiasculta cu răsuflarea oprită şi revărsa asupra capetelor loraprecieri pline de inţelepciune şi toţi plecau de lângă easubjugaţi de farmecul ei".
Peleşul era departe de Europadacă priveai harta acesteia, dar prin bogăţiile sale şi pringenerozitatea şi inţelepciunea unor suverani inzestraţi cu hardinastic devenea parte a continetului şi suflet al unei ţări din cein ce mai mult europene.

ION BULEI (n. in1941). Profesor universitar la Facultatea de Istorie aUniversitatii din Bucuresti, a fost atasat cultural la Roma,director al Institutului Roman de Cultura de la Venetia. In prezenteste si director al Institutului de Stiinte Politice si RelatiiInternationale al Academiei Romane. Membru al Uniunii Scriitorilor,al Comisiei Internationale de Relatii Internationale si in colegiulde redactie al mai multor reviste de specialitate. Specializat inproblematica evolutiei fenomenului politic romanesc, a participatla editarea unor instrumente de lucru privind istoria moderna aRomaniei, la diverse proiecte de cercetare internationale, apublicat un numar considerabil de articole, studii si carti pe temedintre cele mai diverse, privind istoria Romaniei si a primitPremiul Academiei Romane si Premiul special al UniuniiScriitorilor. Cartea sa "Scurta istorie a romanilor" a aparut nunumai in numeroase editii in romaneste, dar si in traduceri infranceza, engleza, germana, italiana si greaca. A fost decorat cuordinul Steaua Romanei in grad de Ofiter, in anul 2000.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO