Ziarul de Duminică

LUMEA ROMANEASCA LA 1900/ „Semnat I.L.. Caragiale”

LUMEA ROMANEASCA LA 1900/ „Semnat I.L.. Caragiale”
27.01.2010, 15:37 345
Nimic mai plin de farmec decât o plimbare pecaile ferate române la 1900 in compania lui I.L. Caragiale. Cuopriri la Ploiesti, la C. Dobrogeanu-Gherea, la Câmpina lui N.Grigorescu, la Sinaia, la Mariile lor Carol si "madam Carol", sau,daca o luai spre Buzau, la Mizil, la amicul sau LeonidaCondeescu.
In orice parte ai lua-o, daipeste marele scriitor si o faci, ca sa zicem asa, mergând cutrenul. Evident, cu oprire la Mizil, unde prietenul sau, LeonidaCondeescu era primar (a fost intre 1899-1905). Un primar care aveadoua idei, nebune amândoua: sa faca un teatru la Mizil si sa obtinaca expresul de Berlin sa opreasca un minut si la Mizil, iar petablitele vagoanelor sa stea scris Bucuresti-Breslau, via Mizil(Condeescu a avut si o alta idee nebuna, la 8 ianuarie 1908: sa searunce in fata expresului acesta in chiar gara din Mizil. Unpersonaj de literatura, nu intâmplator prezent de atatea ori inscrisul lui Caragiale!).
La Ploiesti, desigur, in orasuladolescentei sale, Caragiale se oprea mai intâi in gara, unde aveavad, chiar la restaurantul acesteia, C. Dobrogeanu-Gherea. Ghereaii era prieten, protector si uneori ii daruia scriitorului cate unmic stipendiu. Ca atunci când criticul si patronul restaurantuluigarii ploiestene manifesta intentia sa scoata revista "Literaturasi stiinta" (o si editeaza), iar pentru aceasta cere colaborari laprieteni: lui Vlahuta, lui Delavrancea si, fireste, lui Caragiale.Dramaturgul uita sa-i dea articolul si Gherea il abordeaza inrestaurantul sau de la Ploiesti: "Bine, bre, omule, toti la câtim-am adresat mi-au dat câte ceva. De ce nu vrei sa-mi dai si tu obucata?" "Ce sa-ti dau, ce sa-ti dau? Cum crezi tu ca are cinevachef de scris, când intra seara in casa si foc nu, ciai nu, tutunnu?" Gherea intelege si ii ofera 1.000-2.000 de lei. Contraarticolului, fireste. Dar articolul tot nu vine si apostrofa luiGherea nu intârzie. Ca si raspunsul lui Caragiale: "Bine, ma,Costica, acum foc am, ciai am, tutun am, ce-mi mai trebuie sa maiscriu, ma?"
Se pare, cum George Calinescune-o spune, ca Gherea ii da ideea lui Caragiale sa deschida si elin antrepriza un restaurant. Si il inchiriaza pe acela din Buzau,unde nu va avea insa mai mult noroc decât avusese cu berariaMihalcea et Caragiale din strada Gabroveni in 1894. Pentru ca "sebea mult la beraria lui Caragiale, dar se plateaputin...".
Clientii lui Caragiale din garadin Buzau nu erau nici moftangii, nici chilipirgii, dar nici buniplatnici. Doar ca s-a mai imbogatit literatura româna cu un catrenal marelui dramaturg, care facea haz de necaz: "Il admir peCaragiale/ Negustor de bautura/ Face si literatura/ Insa... nu faceparale/ Semnat I.L. Caragiale". La Sinaia, Caragiale vine adesea.La "Viata Româneasca" circula chiar anecdota potrivit careiascriitorul s-ar fi dus odata chiar la Peles, unde a solicitataudienta lui Carol pentru a-i cere o suma de bani. "D-ta nu stii,dle Caragiale, ca regii nu imprumuta bani?", i-a raspuns regele,care totusi l-a intrebat pe scriitor de câti bani avea nevoie.Caragiale i-a raspuns ca ar fi avut nevoie urgenta de 1.500 lei.Regele i-a trimis a doua zi 3.500, pentru ca aflase ca de chiaratâtia bani avea nevoie.
Multe dintre personajele luiCaragiale se plimba cu trenul. Chiar multe. In C.F.R.,Acceleratul nr. 17, Domnul Goe, O zi solemna, Tren de placere,Bubico, Intârziere, 25 de minute ... Si autorul la fel. Pâna siultimul drum, aducerea in tara de la Berlin in 1912, tot cu trenulse face, trupul sau fiind purtat dintr-o gara in alta. In glasulrotilor de tren trece Caragiale prin prea putin simtitoarea noastraaducere aminte.

ION BULEI (n. in1941). Profesor universitar la Facultatea de Istorie aUniversitatii din Bucuresti, a fost atasat cultural la Roma,director al Institutului Roman de Cultura de la Venetia. In prezenteste si director al Institutului de Stiinte Politice si RelatiiInternationale al Academiei Romane. Membru al Uniunii Scriitorilor,al Comisiei Internationale de Relatii Internationale si in colegiulde redactie al mai multor reviste de specialitate. Specializat inproblematica evolutiei fenomenului politic romanesc, a participatla editarea unor instrumente de lucru privind istoria moderna aRomaniei, la diverse proiecte de cercetare internationale, apublicat un numar considerabil de articole, studii si carti pe temedintre cele mai diverse, privind istoria Romaniei si a primitPremiul Academiei Romane si Premiul special al UniuniiScriitorilor. Cartea sa "Scurta istorie a romanilor" a aparut nunumai in numeroase editii in romaneste, dar si in traduceri infranceza, engleza, germana, italiana si greaca. A fost decorat cuordinul Steaua Romanei in grad de Ofiter, in anul 2000.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO