„Deşi se defineşte ca raţionalistă şi tehnologică, eficientă şi birocratică, cultura europeană contemporană continuă să vehiculeze numeroase forme de trăire şi înţelegere a supranaturalului. Revenirea în forţă a vrăjitoriei, spiritismului sau divinaţiei demonstrează că în omul secolului XXI supravieţuieşte şi este încă activ un vechi fond de credinţe păgâne. Magia şi vrăjitoria, în interacţiunea şi opoziţiile lor sedimentate de-a lungul timpului, permit evidenţierea unor mecanisme istorice, sociale, culturale şi estetice complexe: în speţă, cele care pot fi constatate de istorici şi antropologi în cazul poporului român. Dincolo de descrierea şi analizarea, pe baza unui bogat material documentar, a fenomenelor magiei şi vrăjitoriei în context românesc, volumul îşi propune să decripteze modalităţile în care cultura română – deosebindu-se astfel de cele cu care se învecinează sau se înrudeşte – gestionează accesul la supranatural, felul cum gândeşte şi descrie supranaturalul, cum îl reprezintă în diferite credinţe religioase, mituri, eresuri, legende, forme artistice. Perspectiva, extrem de amplă, cuprinde, alături de cultura populară, şi producţiile literare şi artistice culte româneşti.” (editorii)
„De-a lungul timpului, diverse aspecte ale vrăjitoriei în cultura populară românească au fost studiate de mai mulţi savanţi de renume: B.P. Haşdeu, N. Densusianu, Moses Gaster, Sim. Fl. Marian, Tudor Pamfile, Artur Gorovei, I.-A. Candrea, Gh. Pavelescu, Petru Caraman, Mircea Eliade, I.P. Culianu s.a. Istoria vrăjitoriei şi a magiei în spaţiul carpato-dunărean este imemorială, iar rolul lor în cultura românească – tradiţională şi modernă – este imens. Printr-o abordare interdisciplinară, din perspectivă istorico-antropologico-literară, Ioan Pop-Curseu propune o cartografiere foarte utilă a acestui vast continent.” (Andrei Oişteanu, autorul volumului Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească, 2013)
„Cercetarea de faţă, concepută la interferenţa conceptelor de magie şi vrăjitorie, pe de o parte, respectiv de cultura scrisă, oficială, centrală, şi cultura orală, alternativă, marginală, pe de altă parte, se poziţionează într-un loc geometric extrem de fertil, propice disecărilor conceptuale subtile şi analizelor de texte surprinzătoare prin aplicarea unor perspective interpretative inuzuale. La un moment istoric în care – mă refer aici la spaţiul românesc în primul rând – între cercetătorii culturii majore, ai literaturii în special, şi cei ai culturii orale, de factură folclorică, par să se manifeste mai multe diferenţe decât întrepătrunderi, iar acesta este în primul rând rezultatul eforturilor de situare a cercetărilor pe teritorii disciplinare distincte (istoria literaturii, studiile de teorie şi hermeneutică literară pentru primul domeniu, respectiv antropologia culturală şi etnologia pentru al doilea), Ioan Pop-Curşeu nu ezită să vorbească despre cele două tipuri culturale ca alcătuind o solidaritate agreabilă şi traversează cu eleganţă frontiere care pentru cei mai mulţi cercetatori ai acestei tematici ar putea părea inatacabile.” (Otilia Hedeşan)
Ioan Pop-Curşeu este lector univ. dr. la Facultatea de Teatru si Televiziune din cadrul Universitatii „Babes-Bolyai” din Cluj-Napoca. Are două titluri de doctor in stiinte (Universitatea din Geneva, 2007; Universitatea „Babes-Bolyai”, 2011). Este autorul volumelor Nu stie stinga ce face dreapta. Doua eseuri despre sovaielile gindirii critice (2004; Premiul pentru debut al revistei Cuvintul), Baudelaire, la plural (2008; Premiul pentru eseu al Uniunii Scriitorilor din Romania, filiala Cluj) si Vasile Bologa (1859-1944). Studiu monografic (2010). A publicat de asemenea cronici si articole in reviste de cultura ca Apostrof, Tribuna, Steaua, Vatra. Ioan Pop-Curseu semneaza mai multe traduceri din franceza in romana, intre care si lucrarea capitala a lui Gilles Deleuze, Cinema 1. Imaginea-miscare (2012, in colaborare).
Ioan Pop-Curşeu - Magie şi vrăjitorie în cultura română. Istorie, literatură, mentalităţi. Editura Polirom
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
