In cazul ONG-urilor, nu exista un organ de control asa cum exista la societatile comerciale. Niciunei fundatii nu i-a fost verificata pana acum activitatea. Fundatiile nu platesc impozit pe profit, nici TVA, si declara ce vor si cum vor in acte.
Un alt ONG care detine un adapost in afara capitalei are in evidenta 520 de caini. Venitul declarat pe 2012 a fost de 520 de mii de lei, din care a cheltuit 519 mii de lei.
Adapostul e plin ochi de ani de zile, are caini de dinainte de 2005. La fel de pline sunt alte sapte adaposturi private, in zona capitalei. Ele nu pot rezolva problema maidanezilor din Bucuresti - adoptiile sunt putine, si pana nu moare un animal, altul nu ii poate lua locul. Aceasta fundatie nu mai primeste animale si nici nu mai da spre adoptie, in speranta ca doritorii vor lua caini din adaposturile primariei, unde animalele risca eutanasierea. Interes pentru adoptii a fost: in zilele cand a fost votata legea privind uciderea maidanezilor, oamenii au stat la coada sa adopte caini prinsi de hingheri. Cateva zile mai tarziu, coada a disparut, la fel interesul adoptatorilor.
Nici primariile nici fundatiile nu au incercat solutia adoptiilor internationale. Iar pe plan intern nu s-a incercat solutia de adoptare a maidanezilor capitalei, in alte zone din tara. Asta desi si reprezentantii ONG-urilor au inteles ca prea putini bucuresteni vor si pot sa ia cainii strazii acasa.
In jurul capitalei sunt cel putin opt adaposturi, toate pline ochi. Multe au aceiasi caini inca din 2001, de cand edilii capitalei au inceput eutanasierea maidanezilor. Mai grav este, sustin autoritatile, ca in multe dintre aceste adaposturi sunt caini nesterilizati, necrotaliati, care daca sunt eliberati pe strazi, se inmultesc. Edilii sau inspectorii veterinari nu intra in astfel de incinte sa verifice daca animalele sunt vaccinate si sterilizate.
Iata exemplul unui adapost de la marginea sectorului 3. Ani de zile a fost plin de caini. Dupa ce inspectorii primariei au somat Fundatia care detinea maidanezii sa prezinte documente pentru patrupede, membrii asociatiei s-au facut nevazuti, cu caini cu tot. Reprezentantii primariei nu stiu nici astazi unde a dus ONG-ul animalele, la fel cum nimeni nu tine evidenta cainilor adoptati de Asociatiile de protectia Animalelor.
In tot acest timp autoritatile se vaita ca nu sunt locuri in adaposturile primariei si se lauda cu spatii private, unde cifrele privind locurile sunt umflate, de ochii lumii. Iata cazul adapostului privat DogTown din Giurgiu. Promovat si lansat anul trecut de insusi Primarul General, cu promisiunea ca vor fi 2.000 de locuri, aici in realitate pot fi gazduiti cel mult 400 de caini.
Odata cu visele si promisiunile edilului capitalei, la DogTown a inceput teoretic un parteneriat intre primarie si o fundatie. La inaugurare gazdele promiteau investitii private de 1,5 milioane de euro. Primaria ar trebui sa aduca maidanezi, care nu mai au loc in adaposturile municipalitatii, iar fundatia vine cu spatiul, hrana si tratamentul animalelor. Doar ca si acest proiect pare in impas. Acum in adapost sunt 392 de caini, desi se vorbea de o capacitate maxima de 10.000. Un fost angajat de la ASPA sustine ca directorul institutiei alegea periodic caini pe care sa ii duca la Dogtown, desi in adaposturile primariei erau destule locuri, iar cainii dusi la fundatie erau sterilizati, vaccinati si tratati. Cu alte cuvinte, de ce mai era nevoie de adapostul privat?
Asociatia Portico care patroneaza Dog Town a fost fondata de trei tineri. Primul, Alexandru Arsenescu, apare in Monitorul Oficial pe lista sponsorilor principali ai campaniei electorale a lui Sorin Oprescu din 2009. A cotizat atunci cu 10.000 de euro.
Fondator este si Razvan Imbri, care apare, tot in Monitorul Oficial, alaturi de fiul primarului, Mircea Oprescu, in momentul in care a preluat de la acesta o societate comerciala. Primarul Oprescu a recunoscut ca reprezentantii Portico ii sunt apropiati: „Eu i-am chemat pe prietenii fiului meu si le-am zis sa ma ajute ca nu ma mai ajung cu banii de la buget. Vreau in continuare sa-i ajut prin sponsorizari si cum pot ca sa ajung la 10.000.”
Aceeasi fundatie are parteneriat cu primaria si pentru 3 spalatorii sociale, unde isi pot curata hainele oamenii sarmani. De data aceasta primaria a pus la dispozitie cladirile, in timp ce ONG-ul vine cu masinile de spalat si detergentii. Nici in cazul DogTown nici in cel al spalatoriilor primaria nu da bani pentru servicii. La fel de adevarat este insa si ca fundatia nu a facut niciodata publice sumele primite ori lista cu firmele donatoare si sponsorii. Iar in lipsa unor verificari facute de autoritatile fiscale, la fundatie toate lucrurile par in regula.
Directorul de la DogTown este un fost corporatist. Florian Fugasin s-a ocupat de marketing la doua marci auto de lux si in piata imobiliara. Fugasin sustine ca in prezent asociatiile de protectie a animalelor nu colaboreaza decat cand e vorba de proteste, desi proiectul DogTown ar fi trebuit sa-i reuneasca.
„DogTown a fost gandit ca o platforma prin care toti cei implicati de la persoana fizica, la ONG-uri sa vina sa se mufeze, cu munca, voluntariat, cu mancare, fiecare cu aportul sau.”
Adica la DogTown pot aduce caini asociatiile care nu detin adaposturi, cu conditia ca animalele sa fie ulterior ingrijite de cei care ii aduc. Membrii fundatiilor care nu detin adaposturi ar trebui sa isi assume in scris demersuri pentru ca animalele sa fie adoptate, nu sa ramana pe vecie in custi. Doar ca ONG-urile nu s-au inteles, sustine Fugasin.
S-a ajuns de curand la concluzia ca singura solutie ar fi eutanasierea cainilor fara stapan. Teoretic, nicio tabara pro sau contra acestei masuri, nu doreste maidanezii pe strazi.
De 20 de ani autoritatile produc indoiala. Au avut ambele solutii la indemana , in ultimii 20 de ani si euthanasia, si sterilizarea animalelor care au ajuns inapoi pe domeniul public. Astazi membrii ONG-urilor sustin ca eutanasia nu functioneaza, dovada fiind esecul din perioada 2001-2007, cand hingherii au ucis peste 100 de mii de maidanezi, pentru care au cheltuit fara success 9 milioane de lei. Iar ceilalti bucuresteni nu mai cred in retrimiterea cainilor sterilizati din adaposturilor hingherilor, inapoi in oras, pentru ca maidanezii sunt agresivi si ucid.
Eutanasierea ar putea ameninta o afacere care s-a perfectionat in ultimele decenii - livrarile de medicamente, cabinete veterinare, hrana pentru animale, materiale pentru sterilizat si crotaliile de marcat. Reprezentantii ONG-urilor care militeaza pentru solutia radicala spun ca interesele financiare vor tine inca multi ani de acum incolo cainii pe strazi.
Si la nivel central, in randul autoritatilor, situatia maidanezilor a fost tergiversata: toate partidele au tratat strict electoral o problema nationala.
Premierul l-a atacat in urma cu doua saptamani pe presedintele tarii, pentru ca la vremea cand era primar Traian Basescu nu a rezolvat transant situatia maidanezilor.
Reactiile vin in contradictie cu un protocol semnat de USL, in 2011, cu Federatia pentru Protectia Animalelor. Documentul a fost semnat de Victor Ponta si isi propunea interzicerea eutanasierii cainilor pana in 2020. In schimb USL ar fi primit sustinerea a 8 milioane de iubitori de animale. Cu toate acestea Victor Ponta spunea atunci ca: „Niciodata un interes politic sau de partid nu va fi mai important decat o fiinta.”
Parintii lui Ionut au primit avertizari si amenintari sa nu mai ceara uciderea cainilor strazii. Internetul a fost bombardat cu dezinformari. S-a vehiculat chiar ideea ca micutul nu a fost ucis de maidanezi ci de un om, iar medicii legisti nu au vazut asta. Sau ca un raport privind AND-ul arata ca niciunul din cainii capturati la locul crimei nu l-a muscat pe copil. Autoritatile au infirmat tot.
La inmormantarea lui Ionut au venit parinti si bunici cu copii de mana, plangand.
„Nu sunt ruda cu oamenii acestia, sunt o bunica revoltata.”
„Toata lumea sa iasa in strada, copiii sunt viitorul tarii, nu cainii.”
Cainii iau vieti si nu pot fi invinovatiti, sunt animale si e in firea lor sa isi apere teritoriul. Au ajuns pe strazi si sunt tolerati numai din vina oamenilor.
Pe Ionut nu-l mai poate tine nimeni de mana. Nici bunica lui, care si-a scapat din ochi pret de cateva minute nepotii si asta o va marca probabil pe viata.
Reprezentantii din primarii nu isi fac treaba si irosesc fonduri. ONG-urile nu ajung la un consens. Edilii paseaza de ani de zile problema catre locuitorii capitalei. Si autoritatile, si multe dintre Asociatiie pentru protectia animalelor au un mamagement defectuos. Si nu de ieri de azi, ci de mai bine de doua decenii.
Reportaj difuzat de Protv în emisiunea „România, te iubesc!” din 29 septembrie 2013
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
