MEDIA

Manifestul lui Unabomber

8 aug 2008 Autor: Sonia Cristina Stan

Timp de 17 ani, Departamentul de Justitie al Statelor Unite il vanase neintrerupt, vreme in care acesta isi continuase impasibil "opera" vietii sale: aceea de a pune bombe in zone academice de maxima vizibilitate, pentru a avertiza asupra catastrofei pe care ar reprezenta-o sistemul industrial tehnologic in care traim. Bilantul: trei oameni morti si 23 de raniti. Pe 19 septembrie 1995, doua dintre cele mai importante ziare americane - Washington Post si New York Times - au publicat un manifest anonim, identificat ca fiind al celui care era numit Unabomber.

Dar cine era Unabomber, de ce punea bombe in universitati si, mai ales, de ce alesesera doua ziare atat de prestigioase sa publice un document din partea unui om cautat de justitie pentru terorism?
Pe numele sau adevarat - Theodore John Kaczynski - Unabomber (nume dat de FBI si reprezentand un fel de acronim de la UNiversity and Airline BOMber) a fost unul dintre cei mai cautati teroristi din istoria Statelor Unite, pentru prinderea caruia s-au cheltuit cam tot atatea milioane de dolari cate au fost necesare pentru construirea inchisorii unde va fi incarcerat. Kaczynski a fost un stralucit matematician, provenit din imigranti polonezi, admis la Harvard la varsta de 16 ani (in 1958), urmand sa predea, noua ani mai tarziu, la Berkeley. Abandoneaza brusc si fara explicatii cariera universitara si viata sociala. Se retrage in apropiere de Lincoln, Montana, intr-o cabana de lemn, fara apa curenta si electricitate. Traind aproape ca un pustnic, isi procura singur hrana vanand si duce o viata aparent linistita gradinarind, citind, scriind. Incepand cu 1978, incepe sa plaseze bombe in diverse state (in total - 16), toate asamblate artizanal din materiale precum tevi, lame de barbierit, cuie, capace de plastic.
Ideea de baza a "manifestului" lui Unabomber, care avea sa fie publicat integral de ziarele mai sus amintite, este aceea ca nu exista rau mai mare pe lumea asta ca sistemul industrial in care traim si care ne distruge vietile. Sarcina celor care se opun sistemului ar trebui sa fie aceea de a grabi "prabusirea" prin promovarea "stresului social si a instabilitatii". Pentru o schimbare pe termen lung este ineficienta si insuficienta "reforma", trebuie o "revolutie".
A fost deconspirat chiar de fratele sau, care a anuntat FBI-ul dupa ce a citit textul in New York Times, spunandu-le agentilor federali ca banuieste cine este autorul articolului. A fost arestat la scurt timp, iar la 1 octombrie 1996 a fost condamnat la inchisoare pe viata, acuzat fiind in primul rand ca l-a ucis pe Thomas Mosser, director de publicitate in North Caldwell, New Jersey (prin intermediul unei bombe pe care Mossel o deschisese pe 10 decembrie, la o zi dupa ce o primise). Unabomber avea sa spuna ca Mosser a fost asasinat pentru ca firma sa, Burson-Marsteller "il ajutase pe Exxon sa-si imbunatateasca imaginea publica dupa incidentul Exxon Valdez" din Alaska, in 1989 (o afacere legata de deversarea de petrol). Este doar un exemplu despre maniera in care opera Unabomber si despre filosofia intreprinderii sale. El a trimis astfel 16 bombe unor persoane cu functii in companii de aviatie, IT, magazine, dar mai cu seama profesorilor universitari, cercetatorilor din domeniul electronicii, geneticii, informaticii, pe care nu ii cunostea, gestul lui fiind in mod evident unul simbolic, unul care sa-i sprijine filosofia, atragand atentia prin "stresul social" de care pomenise in manifest.
Cand a trimis "manifestul" redactiilor NY Times si Washington Post, Unabomber a cerut de asemenea sa-i fie permisa publicarea unei replici de 3.000 de cuvinte pe o perioada de trei ani, indreptata impotriva criticilor care-i vor ataca manifestul. Editorii publicatiilor amintite - Arthur Sulzberger Jr. si Donald Graham au luat hotararea, imens de grea si indelung deliberata, de a tipari manifestul, publicand de asemenea si o declaratie comuna in care spuneau: "De trei luni, Washington Post si NY Times au facut fata impreuna cererii unei persoane cunoscute sub pseudonimul Unabomber de a publica un manuscris de aproximativ 35.000 de cuvinte. Daca nu il publicam, autorul documentului ameninta sa trimita o bomba cu o destinatie nespecificata, cu intentia de a ucide. Inca de la inceput, cele doua ziare s-au consultat indeaproape pentru a decide daca sa publice sau nu sub amenintarea violentei. Au consultat de la inceput, de asemenea, reprezentanti ai legii. Atat procurorul general, cat si directorul FBI ne-au recomandat sa publicam acest document din ratiuni de siguranta publica, iar noi am acceptat". Apoi, editorii au explicat ca este vorba despre un caz izolat care nu va deveni un precedent jurnalistic.
Comitetul Reporterilor pentru Libertatea Presei a sarit in sus: este exact ce nu trebuia sa faca presa. "Acesti doi campioni ai presei libere" acceptau sa publice un material la "recomandarea autoritatilor federale", fapt de neconceput.
"Acest lucru semnala o erodare periculoasa a limitei dintre media si guvern, limita ce trebuie fixata, imuabila".
Si American Journalism Review s-a inflamat atragand atentia ca gestul editorilor ziarelor amintite va expune redactii mult mai mici presiunii de a ceda cerintelor teroristilor anonimi.
S-a tradus de curand si in limba romana vestitul manifest al lui Unabomber, pe langa alte lucruri interesante despre matematicianul cu minte stralucita pusa in slujba raului si despre ideile sale, reunite intr-o carte care se cheama "Unabomber: Profetul ucigas". Este scrisa de Ovidiu Hurduzeu, autor roman stabilit in SUA, care se exprima amar, intr-un cotidian central (la putin timp dupa lansarea cartii la Gaudeamus-ul trecut): "Unabomber nu explodeaza la noi..." Era reflectarea trista a faptului ca la lansare nu au fost decat putini oameni si ca romanii stau departe de lumea eseurilor care ingrijoreaza omenirea. In acea lume, Unabomber ar fi profetul epocii sale!

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 08.08.2008

 
Cuvinte cheie:
Manifestul
, lui
, Unabomber
Vizualizari:
Printeaza
zf.ro
Abonează-te la Închide