Ziarul de Duminică

Matia Corvin, regele nascut la Cluj (II)

Matia Corvin, regele nascut la Cluj (II)

Casele vecine - Matia (in plan departat) si Bocskai

23.05.2008, 19:57 186

La 23 februarie 1443, s-a nascut la Cluj Matia Corvin, cel de al doilea dintre fiii lui Ioan de Hunedoara, voievodul Transilvaniei. Sotia voievodului, Elisabeta Szilagy, aflata in drum spre Buda, a poposit in orasul de pe Somes, intrucat ii venise sorocul. Nasterea lui Matia la Cluj a fost, asadar, una aproape intamplatoare. Coincidenta, peste un secol, intr-o cladire aflata la doar cativa metri distanta, vede lumina zilei Stefan Bocskai, fiul lui Gheorghe si al Cristinei Sulyok, cel care avea sa devina unul dintre marii principi ai Transilvaniei si unul dintre actorii politici importanti ai Europei timpului sau, fiind cel dintai principe ardelean care a obtinut victorii decisive impotriva armatelor imperiale habsburgice. Interesant este faptul ca, asemeni lui Matia, si Stefan Bocskai s-a nascut la Cluj in imprejurari care ar putea fi considerate un rezultat al intamplarii. Cei doi sunt singurul rege si, respectiv, singurul principe care au vazut lumina zilei in cetatea Clujului. O sinteza a informatiilor despre cele doua destine ne este oferita de Tudor Salagean, sef de sectie la Muzeul National de Istorie a Transilvaniei. (Radu Constantinescu)

Traditia nasterii clujene a regelui Matia nu s-a pierdut niciodata in secolele urmatoare. In secolul al XVI-lea exista deja un adevarat cult pentru memoria marelui rege, cult care a transformat "casa Matia" intr-un loc frecventat de mereu mai numerosii vizitatori ai orasului. Este o epoca in care se manifesta primele semne ale aparitiei "turismului" laic, dezvoltat in mod firesc intr-o perioada de intensa circulatie in Europa a mestesugarilor si negustorilor, a medicilor si spiterilor, a studentilor si a eruditilor ratacitori, a artistilor si cartografilor, a predicatorilor de toate culorile si a victimelor persecutiilor religioase, dar si a tinerilor nobili dornici sa isi desavarseasca educatia. Interesul acestor calatori este din ce in ce mai putin strict si direct economic, ei aratandu-se preocupati de aspectele inedite ale culturii localitatilor pe care le strabateau si, evident, de istoriile legate de marile personalitati legate de un loc sau de altul. Este o epoca in care, dupa cum ne arata cronica lui Gaspar Heltai, Matia devine, in traditia urbana clujeana, o intruchipare a dreptatii si a perfectiunii, un model al suveranului apropiat oamenilor simpli, carora le cunoaste greutatile si actioneaza pentru a le remedia.
Regele deghizat
Cronica lui Gaspar Heltai consemneaza, in acest sens, una dintre cele mai cunoscute legende ale istoriei clujene, pe care, pana astazi, bunicii continua sa o povesteasca nepotilor. Legenda spune ca Matia, aflat in trecere prin Transilvania, si-ar fi lasat numeroasa suita in cetatea episcopala a Gilaului si, deghizat in student calator, ar fi intrat incognito in orasul sau natal, pentru a vedea cu ochii sai starea de spirit a locuitorilor si atitudinea conducatorilor orasului fata de ei. In piata centrala a orasului, Matia a asistat, plin de revolta, la o scena in care plebeii orasului erau obligati de oamenii judelui, sub amenintarea biciuirii, sa care cu bratele busteni pentru gospodaria sa. Protestand impotriva acestei nedreptati, regele deghizat in student a fost biciuit si obligat sa se alature sarmanilor orasului in munca grea pe care acestia o faceau, pana la asfintitul soarelui. Legenda spune ca Matia ar fi avut insa inspiratia de a scrie cu carbune, pe trei lemne de foc din curtea judelui, urmatoarea insemnare: "AICI A FOST REGELE MATIA! UNDE ESTE DREPTATEA?". Eliberat odata cu lasarea serii, regele s-a intors in tabara sa de la Gilau. A doua zi, Matia a revenit in oras, in fruntea suitei sale stralucitoare, fiind intampinat cu mare fast de judele si de fruntasii orasului. Intrebat fiind despre respectarea legilor care interziceau exploatarea abuziva a oamenilor liberi, judele l-ar fi asigurat pe suveranul sau ca aceste legi erau respectate fara nici cea mai mica urma de abatere. Atunci, regele si-a pus oamenii sa rascoleasca stivele de lemne din curtea judelui, pana la gasirea celor trei bucati de lemn pe care fusese facuta inscriptia incriminatoare. Apoi, Matia l-a pedepsit pe jude si a luat masuri pentru a asigura stricta respectare a drepturilor si libertatilor tuturor cetatenilor.
Aceasta legenda constituie o expresie a aspiratiilor catre libertate si dreptate specifice epocii Reformei. Mitul lui Matia este reinterpretat din aceasta perspectiva, marelui rege nascut la Cluj fiindu-i atribuit, cu convingere si nostalgie, numele "Matia cel Drept". Grilajele ferestrelor casei Matia erau ornamentate in aceasta epoca cu corbi heraldici, iar in interiorul cladirii, incaperea in care se nascuse Matia - prima de pe partea stanga, dupa intrarea pe poarta gotica pastrata pana astazi - ajunge sa fie obiectul unui interes aparte. Aceasta incapere a fost marcata, in a doua jumatate a secolului al XVI-lea, cu o inscriptie al carei text ni s-a pastrat intr-o transcriere din anul 1758: "Matthias, dei gratia beatae memoriae olim Hungariae, Bohemiae, Dalmatiae, Croatiae rex, filius quosntdam domini Joannis Hunyadi, natus hic in isto hypocausto anno 1444, die 27 Martii(!), 3 hora matutina, qui fideliter patriae inservivit regnavitque foeliciter usque ad vitae suae finem". ("Matia, de buna amintire, prin gratia divina rege al Ungariei, Boemiei, Dalmatiei si Croatiei, fiul raposatului domn Ioan de Hunedoara, nascut aici, in aceasta incapere, in anul 1444, in ziua de 27 martie, la a treia ora a diminetii, si-a servit patria cu credinta si a domnit cu fericire pana la sfarsitul vietii sale.")
Destine similare
Cultul memoriei lui Matia a fost augmentat de o alta coincidenta care nu putea sa nu lase urme in mentalitatea epocii. La 1 ianuarie 1557, intr-o cladire situata pe latura de est a aceleiasi piatete din centrul Clujului, la care am facut referire in episodul anterior, la 114 ani distanta, dar la mai putin de 15 metri de locul nasterii regelui Matia, a avut loc un alt eveniment din aceeasi categorie: este vorba despre nasterea lui Stefan, fiul lui Gheorghe Bocskai si al Cristinei Sulyok, cel care avea sa devina unul dintre marii principi ai Transilvaniei si unul dintre actorii politici importanti ai Europei timpului sau, fiind cel dintai principe ardelean care a obtinut victorii decisive impotriva armatelor imperiale habsburgice. La fel de interesant este faptul ca, asemeni lui Matia, si Stefan Bocskai s-a nascut la Cluj in imprejurari care ar putea fi considerate un rezultat al intamplarii: tatal sau, Gheorghe Bocskai, primise in aceasta cladire domiciliu fortat din partea principelui Ioan Sigismund Zapolya, ale carui vederi politice si orientari religioase nu le impartasea; in timpul in care era nevoit sa se supuna acestui arest domiciliar, sotia sa Cristina Sulyok a dat nastere micului Stefan, un personaj care avea sa domine viata politica a Transilvaniei de la cumpana secolelor al XVI-lea si al XVII-lea. La fel ca Matia, nici Stefan Bocskai nu a tratat cu indiferenta cladirea in care vazuse lumina zilei, iar municipalitatea orasului a amplasat aici, in anul 1606, o ampla inscriptie incununata cu blazonul princiar al lui Bocskai care se pastreaza si astazi. Cele patru placi comemorative pastrate pana azi in interiorul cladirii in care acesta s-a nascut (in prezent sediul Universitatii "Sapientia") au fost realizate de breasla pietrarilor din Cluj. Inscriptiile in limba latina, gravate cu litere antiqua, elogiaza faptele marete ale principelui. Interesante sunt distihurile referitoare la rolul fast al zilei de vineri si al patroanei sale, zeita Venus, in viata principelui Bocskai (la data amplasarii pietrei, poetul Johannes Bock - Bocatius -, poet si consilier al principelui, nu avea cum sa stie ca Bocskai va inceta din viata tot intr-o zi de vineri), incheiate cu o epigrama care descrie rivalitatea celor trei zeite ale Olimpului. Initiativa instalarii placii a fost, foarte probabil, legata de vizita lui Bocskai la Cluj, in august 1605. Compozitia avea ca piesa reprezentativa un blazon incadrat de astragale, al carui scut cuprinde insemnele heraldice ale Regatului Ungariei si cele ale Transilvaniei. In centru, blazonul familiei Bocskai de Kismarja, timbrat de o coroana princiara, este incadrat de un ouroboros, insemn al Ordinului Dragonului. Piatra comemorativa a fost comandata de municipalitate pentru ocazia asteptatei aniversari a celor 50 de ani de viata ai principelui, care, daca Bocskai nu ar fi incetat intre timp din viata, otravit de un simpatizant al Casei de Habsburg, ar fi urmat sa aiba loc la 1 ianuarie 1607.
Pentru a nu lasa loc altor intrebari, trebuie sa subliniem aici faptul ca Matia Corvinul si Stefan Bocskai sunt singurul rege si, respectiv, singurul principe care s-au nascut vreodata in cetatea Clujului. Ambele nasteri, datorate unor mai mult sau mai putin fericite intamplari, au avut loc in doua cladiri foarte apropiate, situate pe laturile uneia si aceleiasi piatete.


Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO