Ziarul de Duminică

Matrioşca (semi)vegetariană

Matrioşca (semi)vegetariană
21.07.2010, 16:32 237

Istoria vegetarianismului modern începe în Anglia, în 1847,odată cu The Vegetarian Society, înfiinţată cu scopul declarat de apromova alimentaţia bazată pe vegetale. Vegetarieni existaseră,evident, şi înainte, ba chiar dintotdeauna, numai că se numeaualtfel: pitagoreeni sau abstinenţi de la carne. Primaatestare a lui vegetarian este din 1839, ceea ce risipeştepretenţiile fondatorilor Societăţii Vegetariene la paternitateasupra cuvântului, pe care pretindeau a-l fi creat din latinesculvegetus "vioi", pentru a evidenţia, spuneau ei, starea celorcare le urmau dieta. Adevărul este că vegetarian fusesecreat din engl. vegetable "vegetală" Ă sufixul -ian,prezent în agrarian, unitarian etc. Din engleză,cuvântul a trecut în franceză (şi în italiană), iar din franceză înromână.

Regimul vegetarian nu este, de cele mai multe ori, limitat lavegetale, ci admite combinaţia cu lactate (vorbim atunci de unregim lacto-vegetarian), ouă (caz în care este numitovo-vegetarian), lapte şi ouă (devenindovo-lacto-vegetarian), peşte (când este intitulatpesco-vegetarian) sau carne de pui (dieta fiind atuncipollo-vegetariană). În sfârşit, dieta care admite din cândîn când câte o bucată de carne, de preferinţă albă, a fost numităsemivegetariană sau, pentru a-i evidenţia caracterulflexibil, flexitariană (termenul a apărut în 1992, iar în2003 a fost declarat de American Dialect Society "cuvântul cel maifolositor" al anului).

Pentru o dietă pur vegetală (aşadar, fără carne, peşte şiproduse de origine animală), limbile romanice occidentale şi-auformat termeni specializaţi, pe care îi opun lui vegetarian:fr. végétalien (din végétal), it. vegetaliano,sp. vegetaliano. Limba română nu are un cuvânt special,operând cu sintagma descriptivă vegetarianismstrict/sever.

La aproape un secol de la naşterea oficială a luivegetarian, engleza, de data aceasta cea de peste Atlantic,a eviscerat cuvântul şi, păstrând din el doar scheletul primelortrei şi ultimelor două litere, a creat adjectivul vegan(pronunţat vígăn). În 1944 a lua fiinţă Vegan Society,deschisă vegetarienilor intransigenţi, care exclud nu numai dinfarfurie, ci din toată viaţa lor orice produs de origine animală(carne, lână, miere, mătase, gelatină etc.). În 1951, veganismulera definit oficial de Vegan Society drept "doctrina conform căreiaoamenii ar trebui să trăiască fără a exploata animalele". Lamijlocul anului 2008, Societatea Vegetarienilor din România raportaexistenţa a 72 de vegani în ţara noastră.

Dacă veganismul este matrioşca ascunsă sub faldurile matrioşcăimai mari numite vegetarianism, la crudivorism ajungem dupăce ridicăm matrioşca veganismului. Crudivor, crudivorist şicrudofag sunt traduceri parţiale şi înşelătoare pentru engl.raw vegan, care exclude din alimentaţie orice produs deorigine animală şi, în plus, interzice pregătirea lui la peste 48de grade Celsius, temperatură dincolo de care ar dispărea enzimeleşi ar fi alterate proteinele. (Raw veganism este versiunearestrânsă la vegetale a dietei numite raw foodism sau, maiscurt, rawism, care prescrie consumul de alimente în starenaturală, nealterate prin încălzire sau procesare - laptelenepasteurizat, carpaccio, sushi sau biftecul tartar sunt exemple deasemenea mâncăruri nevegetale crude.) Pentru a înlătura confuziadintre crudivorismul omnivor şi cel vegetarian, mai potrivit ar fifost (şi poate că într-o zi va apărea în limba noastră) un calc detipul *crudivegan. Deocamdată, pentru mâncarea vegetarianănepreparată termic româna foloseşte sugestiva sintagmă hranăvie.

Dacă ridicăm matrioşca hranei vii, vom da peste dietafrugivoră (din fr. frugivore), compusă din legume şifructe consumate în stare crudă, şi, pitită sub faldurile ei,aşteaptă ultima matrioşcă: dieta fructivoră, afructarienilor, care nu consumă decât fructe şi "fructe deplante" (mere şi portocale alături de fasole, castraveţi şi roşii,dar nu tuberculi de cartofi sau morcovi!).

Mare e grădina Domnului!

Exemplificări şi datări pentru sensurile şi cuvintele noi dinacest articol veţi găsi în ediţia a treia a DCR (Dicţionarul deCuvinte Recente), aflat în pregătire la Editura Logos.

ALEXANDRU CIOLAN (n. 1952, Bucureşti). Filolog (absolventde spaniolă-română al Universităţii Bucureşti). Profesor navetist(Alexandria, Teleorman, 1977-78), corector, apoiredactor-traducător la revista "Lumea" (1978-83), redactor laEditura Politică şi ulterior la Editura Humanitas (1983-1991),editor şi administrator al Editurii Logos (din 1992). Traducător şipublicist. Zona de interes principală: lexicologia, lexicografia.Preferinţe muzicale: Buena Vista Social Club, Elis Regina, ChavelaVargas, Liviu Vasilică, Maria Lătăreţu, Fărâmiţă Lambru, DireStraits. Pasiuni: gătitul şi conservele de casă. Dorinţe: să aibănepoţi. Are un nepot.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO